PMB nu a reuşit să finalizeze niciun proiect major nou, deşipasajul Basarab, staţia de epurare Glina, centrul istoric alCapitalei, 10 pasaje şi penetraţii sau cele peste 20 de parcărisubterane şi supraterane sunt doar căteva din proiectele de sute demilioane de euro anunţate în 2005, care trebuia să fie finalizatepănă la sfărşitul anului trecut. Majoritatea banilor s-au dus cătrelucrări de reparaţii de drumuri, linii de tramvai, pasaje sau zonepietonale.
Majoritatea lucrărilor noi au fost începute şi finalizate înproporţie de 50-70%, în condiţiile în care primăria a avut un bugettotal de 6 mld. euro. Banii au fost administraţi de Adriean Videanu(PDL) între 2005 şi 2008, iar 
din 2008 şi pănă în prezent funcţia de primar general a revenitindependentului Sorin Oprescu.
Din bugetul total de 6,4 mld. euro, doar 900 mil. euro au fostalocaţi pentru investiţii, restul fiind alocaţi în ceea mai mareparte către subvenţii, achiziţia de bunuri şi servicii, finanţareainstituţiilor din subordine şi pentru cheltuieli de personal.Singurele capitole la care PMB şi-a ţinut promisiunile au fostreabilitarea străzilor şi modernizarea liniilor de tramvai.
La multe din lucrările de infrastructură anunţate în 2004-2005nici nu au început lucrările, chiar dacă licitaţiile au fostorganizate, altele se află încă în construcţie, iar unele au rămasîncă pe hărtie. Toate proiectele amintite mai sus se regăsesc şi pesite-ul PMB la programul de dezvoltare a Bucureştiului în perioada2005-2008 şi multe dintre ele ar fi trebuit să fie gata în perioada2009-2010. Primăria a accesat încă din 2006 credite de 4,2 mld. lei(1,2 mld. euro) din credite externe, care au fost cheltuiteintegral pănă în 2009, avănd în vedere că anul trecut în bugetulgeneral centralizat pe 2009 al primăriei valoarea creditelor erazero.
Cei mai mulţi bani s-au dus către subvenţii şi către achiziţiade bunuri şi servicii. Astfel, în perioada 2005-2009, PMB acheltuit peste 925 mil. euro pentru subvenţii, mai mult decăt sumaalocată către investiţii, în timp ce pentru achiziţia de bunuri şiservicii s-au alocat 775 mil. euro.
O altă destinaţie pentru banii bugetului local au fostinstituţiile din subordinea PMB, care au primit în aceeaşi perioadăpeste 588 mil. euro. Pentru cheltuieli de personal, primăria acheltuit în cinci ani circa 290 mil. euro, cel mai mult fiindconsumat în 2009, cănd au fost cheltuiţi 480,7 mil. lei (113,6 mil.euro)
42% din străzi reabilitate. PMB a cheltuit înperioada 2005-2009 peste 3,2 mld. lei (circa 900 mil. euro) pentruinvestiţii, cea mai mare parte fiind alocată pentru reabilitarea a167 de străzi, a patru pasaje, pentru construcţia pasajului Basarabsau a stadionului Lia Manoliu. În 2005 au fost reabilitate 15străzi şi bulevarde, alte 152 fiind finalizate între 2006 şi2009.
Nu a fost construit niciun pasaj nou deşi în planurile primărieise aflau mai multe proiecte precum pasajul suprateran Doamna Ghica- Şos. Colentina, la care contractul a fost semnat în iunie 2006 cufirma portugheză Lena Engenharia e Construcoes, cu o valoare de 6,7mil. euro, însă lucrările nu s-au finalizat nici acum.
Practic, primăria a reabilitat doar trei pasaje existente -Victoriei, Unirii şi Mărăşeşti şi l-a modernizat pe al patrulea -pasajul Obor, unde a fost mutată linia de tramvai deasuprapasajului, valoarea contractului fiind de 16 mil. euro. În plus, aufost modernizate mai multe linii de tramvai pe Şoseaua Giurgiului,şoseaua Ştefan cel Mare, şoseaua Colentina, Calea Moşilor, StradaViitorului, Mihai Bravu, Calea Dudeşti sau bulevardul NicolaeTitulescu.
Cea mai mare sumă pentru investiţii, de 390 mil. euro, a fostcheltuită în 2007, cănd Capitala devenise un imens şantier, pentrucă aproape toate arterele principale erau în proces de reabilitareşi modernizare, iar cea mai mică, de 27 mil. euro, a fost cheltuităîn 2005.
Proiectele importante "urmează". ReprezentanţiiPMB nu au putut să indice care au fost cele mai mari 10 proiecte deinvestiţii finalizate în perioada 2005-2009 şi au dat drept exempludoar reabilitarea infrastructurii educaţionale cu fonduri de laBanca Europeană de Investiţii (BEI), cu o valoare totală de 128mil. euro, din care s-au cheltuit doar 75,5 mil. euro, fiindfinalizate doar 25 de şcoli din totalul de 102 căte erau prevăzuteiniţial.
În schimb, reprezentanţii primăriei au reamintit care suntproiectele care "urmează să fie făcute", precum construcţia a optparcaje subterane, 60 de grădiniţe sau proiectul de reabilitare asediului primăriei. Primul parcaj subteran va fi realizat la PiaţaUniversităţii, licitaţia fiind deja finalizată. "PMB a încheiatcontractul de concesiune de lucrări publice în vederea realizăriiparcajului subteran Piaţa Universităţii cu un consorţiuinternaţional din Spania. În acest moment, este în curs deelaborare proiectul tehnic în vederea începerii lucrărilor deexecuţie", afirmă reprezentanţii primăriei.
Totla capitolul planuri intră şi investiţiile PMB în construcţia a 60de grădiniţe cu cofinanţarea în procent de 50% a Băncii Europene deInvestiţi, cu o valoare totală de 120 mil. euro, iar în cursulanului acesta urmează să fie începută prima fază a proiectului,care presupune construirea primelor 20 de grădiniţe.
Lia Manoliu, realizat la 80%. Stadionul LiaManoliu este realizat în prezent în proporţie de 80% din structurade rezistenţă, iar în momentul de faţă se lucrează la finisaje,urmănd ca stadionul să fie finalizat la sfărşitul anului 2010,potrivit reprezentanţilor PMB.
Început în 2007, în urma unui acord semnat între PMB şiasocierea Max Boegl (Germania) şi Astaldi (Italia), stadionul va firealizat în urma unei investiţii de peste 143 mil. euro, fărăTVA.
Bugetul alocat de PMB pe anul 2010 este de 146 mil. lei, pănăacum fiind deja alocaţi 282 mil. lei sau 56% din valoarea totală acontractului. De asemenea, Guvernul trebuie să aloce suma deminimum 190 mil. lei pentru susţinerea financiară aproiectului.
Pasajul Basarab, al cărui contract a fost semnat în 2006,urmează să fie finalizat la sfărşitul anului acesta, potrivitultimelor declaraţii ale reprezentanţilor PMB. Acest proiect, carear fi trebuit să fie gata în martie 2009, va primi 215 mil. lei (40mil. euro), din bugetul CGMB, urmănd ca în anul 2011 să fie alocatealte 139 mil. lei, care vor acoperi lucrările derulate în lunileoctombrie-noiembrie 2010. Pasajul cu o lungime de 2 km va firealizat după investiţii totale de 110 mil. euro fără TVA, după ceau fost majorate cu 10% în 2009.
Un alt proiect semnat în 2006 este modernizarea staţiei deepurare de la Glina, contract cu o valoare de 100 mil. euro, carela sfărşitul lui 2009 era finalizat în proporţie de 70%, urmănd calucrarea să fie gata anul acesta, cu un an mai tărziu decăttermenul anunţat iniţial. Staţia Glina, care este construită defirma Aktor din Grecia, a întărziat din cauza mai multor erori deproiectare, din cauza cărora a existat şi riscul pierderiifondurilor europene ISPA, care cofinanţează lucrarea.
Unul dintre proiectele cu cele mai mari întărzieri estereabilitarea infrastructurii din centrul istoric, contract semnatîn septembrie 2006, care urma să fie încheiat anul trecut. Oprescua decis anul trecut să rezilieze
contractul cu firma spaniolă Sedesa, care a reabilitat doar patrustrăzi din totalul de 20, şi a acordat în 2010 un contract de750.000 de euro către firma locală Apolodor pentru punerea însiguranţă a lucrărilor.
Sedesa a acţionat în judecată PMB, iar noul termen de continuarea lucrărilor este incert. Lucrările de construcţie au început înaprilie 2007, iar valoarea totală a contractului se ridică la 35,6mil. euro, după ce Consiliul General al Municipiului Bucuresti asuplimentat valoarea lucrărilor cu 8,7 mil. euro.
Proiecte care n-au mai inceput. Oprescu a decisdupă preluarea mandatului să oprească anumite proiecte din lipsă definanţare, chiar dacă unele contracte erau deja semnate. Douăastfel de exemple sunt racordările la autostrăzile A1 şi A2.
Străpungerea către autostrada Bucureşti-Piteşti dinspre SplaiulIndependenţei urma să aibă 8 km, contractul fiind semnat în 2007 cufirmele Max Boegl (Germania) - lider al asocierii, Astaldi(Italia), Euroconstruct Trading 98, Tehnologica Radion şi SCProiect avănd o valoare de circa 170 mil. euro. În cazulstrăpungerii către A2, contractul avea o valoare de 68 mil. euro,iar licitaţia a fost ulterior blocată în instanţă din cauza unorcontestaţii. Cele două proiecte erau văzute de urbanişti dreptsoluţii la decongestionarea traficului la ieşirea din Capitală, maiales în Cartierul Militari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
