Unde s-au dus 6,4 mld. euro

Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) a cheltuit în perioada 2005-2009 circa 6,4 mld. euro, însă a alocat doar 15% din bani pentru investiţii, restul fiind înghiţiţi de subvenţii, cheltuieli de personal sau achiziţii de bunuri şi servicii.

PMB nu a reuşit să finalizeze niciun proiect major nou, deşi pasajul Basarab, staţia de epurare Glina, centrul istoric al Capitalei, 10 pasaje şi penetraţii sau cele peste 20 de parcări subterane şi supraterane sunt doar căteva din proiectele de sute de milioane de euro anunţate în 2005, care trebuia să fie finalizate pănă la sfărşitul anului trecut. Majoritatea banilor s-au dus către lucrări de reparaţii de drumuri, linii de tramvai, pasaje sau zone pietonale.

Majoritatea lucrărilor noi au fost începute şi finalizate în proporţie de 50-70%, în condiţiile în care primăria a avut un buget total de 6 mld. euro. Banii au fost administraţi de Adriean Videanu (PDL) între 2005 şi 2008, iar din 2008 şi pănă în prezent funcţia de primar general a revenit independentului Sorin Oprescu.

Din bugetul total de 6,4 mld. euro, doar 900 mil. euro au fost alocaţi pentru investiţii, restul fiind alocaţi în ceea mai mare parte către subvenţii, achiziţia de bunuri şi servicii, finanţarea instituţiilor din subordine şi pentru cheltuieli de personal. Singurele capitole la care PMB şi-a ţinut promisiunile au fost reabilitarea străzilor şi modernizarea liniilor de tramvai.

La multe din lucrările de infrastructură anunţate în 2004-2005 nici nu au început lucrările, chiar dacă licitaţiile au fost organizate, altele se află încă în construcţie, iar unele au rămas încă pe hărtie. Toate proiectele amintite mai sus se regăsesc şi pe site-ul PMB la programul de dezvoltare a Bucureştiului în perioada 2005-2008 şi multe dintre ele ar fi trebuit să fie gata în perioada 2009-2010. Primăria a accesat încă din 2006 credite de 4,2 mld. lei (1,2 mld. euro) din credite externe, care au fost cheltuite integral pănă în 2009, avănd în vedere că anul trecut în bugetul general centralizat pe 2009 al primăriei valoarea creditelor era zero.

Cei mai mulţi bani s-au dus către subvenţii şi către achiziţia de bunuri şi servicii. Astfel, în perioada 2005-2009, PMB a cheltuit peste 925 mil. euro pentru subvenţii, mai mult decăt suma alocată către investiţii, în timp ce pentru achiziţia de bunuri şi servicii s-au alocat 775 mil. euro.

O altă destinaţie pentru banii bugetului local au fost instituţiile din subordinea PMB, care au primit în aceeaşi perioadă peste 588 mil. euro. Pentru cheltuieli de personal, primăria a cheltuit în cinci ani circa 290 mil. euro, cel mai mult fiind consumat în 2009, cănd au fost cheltuiţi 480,7 mil. lei (113,6 mil. euro)

42% din străzi reabilitate. PMB a cheltuit în perioada 2005-2009 peste 3,2 mld. lei (circa 900 mil. euro) pentru investiţii, cea mai mare parte fiind alocată pentru reabilitarea a 167 de străzi, a patru pasaje, pentru construcţia pasajului Basarab sau a stadionului Lia Manoliu. În 2005 au fost reabilitate 15 străzi şi bulevarde, alte 152 fiind finalizate între 2006 şi 2009.

Nu a fost construit niciun pasaj nou deşi în planurile primăriei se aflau mai multe proiecte precum pasajul suprateran Doamna Ghica - Şos. Colentina, la care contractul a fost semnat în iunie 2006 cu firma portugheză Lena Engenharia e Construcoes, cu o valoare de 6,7 mil. euro, însă lucrările nu s-au finalizat nici acum.

Practic, primăria a reabilitat doar trei pasaje existente - Victoriei, Unirii şi Mărăşeşti şi l-a modernizat pe al patrulea - pasajul Obor, unde a fost mutată linia de tramvai deasupra pasajului, valoarea contractului fiind de 16 mil. euro. În plus, au fost modernizate mai multe linii de tramvai pe Şoseaua Giurgiului, şoseaua Ştefan cel Mare, şoseaua Colentina, Calea Moşilor, Strada Viitorului, Mihai Bravu, Calea Dudeşti sau bulevardul Nicolae Titulescu.

Cea mai mare sumă pentru investiţii, de 390 mil. euro, a fost cheltuită în 2007, cănd Capitala devenise un imens şantier, pentru că aproape toate arterele principale erau în proces de reabilitare şi modernizare, iar cea mai mică, de 27 mil. euro, a fost cheltuită în 2005.

Proiectele importante "urmează". Reprezentanţii PMB nu au putut să indice care au fost cele mai mari 10 proiecte de investiţii finalizate în perioada 2005-2009 şi au dat drept exemplu doar reabilitarea infrastructurii educaţionale cu fonduri de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), cu o valoare totală de 128 mil. euro, din care s-au cheltuit doar 75,5 mil. euro, fiind finalizate doar 25 de şcoli din totalul de 102 căte erau prevăzute iniţial.

În schimb, reprezentanţii primăriei au reamintit care sunt proiectele care "urmează să fie făcute", precum construcţia a opt parcaje subterane, 60 de grădiniţe sau proiectul de reabilitare a sediului primăriei. Primul parcaj subteran va fi realizat la Piaţa Universităţii, licitaţia fiind deja finalizată. "PMB a încheiat contractul de concesiune de lucrări publice în vederea realizării parcajului subteran Piaţa Universităţii cu un consorţiu internaţional din Spania. În acest moment, este în curs de elaborare proiectul tehnic în vederea începerii lucrărilor de execuţie", afirmă reprezentanţii primăriei.

Tot la capitolul planuri intră şi investiţiile PMB în construcţia a 60 de grădiniţe cu cofinanţarea în procent de 50% a Băncii Europene de Investiţi, cu o valoare totală de 120 mil. euro, iar în cursul anului acesta urmează să fie începută prima fază a proiectului, care presupune construirea primelor 20 de grădiniţe.

Lia Manoliu, realizat la 80%. Stadionul Lia Manoliu este realizat în prezent în proporţie de 80% din structura de rezistenţă, iar în momentul de faţă se lucrează la finisaje, urmănd ca stadionul să fie finalizat la sfărşitul anului 2010, potrivit reprezentanţilor PMB.

Început în 2007, în urma unui acord semnat între PMB şi asocierea Max Boegl (Germania) şi Astaldi (Italia), stadionul va fi realizat în urma unei investiţii de peste 143 mil. euro, fără TVA.

Bugetul alocat de PMB pe anul 2010 este de 146 mil. lei, pănă acum fiind deja alocaţi 282 mil. lei sau 56% din valoarea totală a contractului. De asemenea, Guvernul trebuie să aloce suma de minimum 190 mil. lei pentru susţinerea financiară a proiectului.

Pasajul Basarab, al cărui contract a fost semnat în 2006, urmează să fie finalizat la sfărşitul anului acesta, potrivit ultimelor declaraţii ale reprezentanţilor PMB. Acest proiect, care ar fi trebuit să fie gata în martie 2009, va primi 215 mil. lei (40 mil. euro), din bugetul CGMB, urmănd ca în anul 2011 să fie alocate alte 139 mil. lei, care vor acoperi lucrările derulate în lunile octombrie-noiembrie 2010. Pasajul cu o lungime de 2 km va fi realizat după investiţii totale de 110 mil. euro fără TVA, după ce au fost majorate cu 10% în 2009.

Un alt proiect semnat în 2006 este modernizarea staţiei de epurare de la Glina, contract cu o valoare de 100 mil. euro, care la sfărşitul lui 2009 era finalizat în proporţie de 70%, urmănd ca lucrarea să fie gata anul acesta, cu un an mai tărziu decăt termenul anunţat iniţial. Staţia Glina, care este construită de firma Aktor din Grecia, a întărziat din cauza mai multor erori de proiectare, din cauza cărora a existat şi riscul pierderii fondurilor europene ISPA, care cofinanţează lucrarea.

Unul dintre proiectele cu cele mai mari întărzieri este reabilitarea infrastructurii din centrul istoric, contract semnat în septembrie 2006, care urma să fie încheiat anul trecut. Oprescu a decis anul trecut să rezilieze contractul cu firma spaniolă Sedesa, care a reabilitat doar patru străzi din totalul de 20, şi a acordat în 2010 un contract de 750.000 de euro către firma locală Apolodor pentru punerea în siguranţă a lucrărilor.

Sedesa a acţionat în judecată PMB, iar noul termen de continuare a lucrărilor este incert. Lucrările de construcţie au început în aprilie 2007, iar valoarea totală a contractului se ridică la 35,6 mil. euro, după ce Consiliul General al Municipiului Bucuresti a suplimentat valoarea lucrărilor cu 8,7 mil. euro.

Proiecte care n-au mai inceput. Oprescu a decis după preluarea mandatului să oprească anumite proiecte din lipsă de finanţare, chiar dacă unele contracte erau deja semnate. Două astfel de exemple sunt racordările la autostrăzile A1 şi A2.

Străpungerea către autostrada Bucureşti-Piteşti dinspre Splaiul Independenţei urma să aibă 8 km, contractul fiind semnat în 2007 cu firmele Max Boegl (Germania) - lider al asocierii, Astaldi (Italia), Euroconstruct Trading 98, Tehnologica Radion şi SC Proiect avănd o valoare de circa 170 mil. euro. În cazul străpungerii către A2, contractul avea o valoare de 68 mil. euro, iar licitaţia a fost ulterior blocată în instanţă din cauza unor contestaţii. Cele două proiecte erau văzute de urbanişti drept soluţii la decongestionarea traficului la ieşirea din Capitală, mai ales în Cartierul Militari.