Burse - Fonduri mutuale

Strategii de criză pe Bursă: Stai la pândă până când vine momentul să muşti şi să fugi

Valul de informaţii şi incertitudini privind intrarea Greciei în faliment au ţinut bursele în corzi tot anul, însă micii investitorii supravieţuiesc şi spun că fac bani în plină criză doar dacă au răbdare şi nu se lasă duşi de valul panicii.

Adrian Rotaru şi Mihai P. sunt doi investitori pe care criza datoriilor suverane i-a prins cu plasamente de câteva sute mii de euro în acţiuni româneşti. Primul este adeptul strategiei "buy and hold", al investiţiilor pe termene lungi, al acumulării de dividende şi al constituirii de rezerve de lichidităţi pentru momentele când bursa scade, în timp ce al doilea are curajul să speculeze oportunităţile apărute pe termen scurt.

Ambii au trăit falimentul băncii Lehman Brothers din septembrie 2008 pe bursa din Bucureşti, au supravieţuit, iar acum trec din nou prin mari încercări. Doar în ultimele zile indicii bursei de la Bucureşti au înregistrat fluctuaţii majore de la un plus 6% înregistrat de indicele BET-FI pe 27 octombrie la un minus de 2% pe 1 noiembrie, optimismul că salvarea Greciei e aproape a devenit frica de un faliment dezordonat al statului elen în decursul a doar câteva şedinţe.

"Volatilitatea ridicată vine cu oportunităţi serioase de câştig dacă ştii cum să te poziţionezi în piaţă. Eu studiez, analizez fundamental o companie şi am răbdare, multă răbdare, până când companiei respective îi vine momentul, adică acţionarul majoritar îşi pregăteşte ieşirea din companie sau are loc o ofertă de preluare", spune din scurt Mihai P. , preocupat fiind să urmărească evoluţia bursei.

Ieri bursa a deschis indecis, unele acţiuni înregistrând scăderi uşoare, în timp ce altele, precum Oltchim (OLT), SIF Transilvania (SIF3) şi Banca Transilvania (TLV) au raportat creşteri în primele ore de tranzacţionare.

Pe de altă parte, Adrian Rotaru susţine că nu a tranzacţionat prea mult în ultimele şedinţe pentru că altfel ar fi fost penalizat de lichiditatea scăzută a bursei de la Bucureşti.

"Nu am pornit cu speculaţii şi nu am de gând să fac acum acest lucru. Mă ţin departe de arsenalul de zvonuri şi informaţii privind falimentul Greciei şi iau decizii bazate pe fundamente. Am companii în portofoliu de la care încasez dividende, bani pe care îi pun deoparte şi care sunt un fel de tampoane financiare pentru momentele în care am nevoie de lichidităţi. Pot trăi din dividende şi şase luni pe an."

Ambii au ieşit câştigători din raliul înregistrat de acţiunile producătorului de îngrăşăminte Azomureş (AZO) care au crescut puternic pe fondul anunţului făcut de conducerea companiei că acţionarii sunt în discuţii avansate cu grupul elveţian Ameropa pentru vânzarea pachetului de control.

"Am câştigat 50% pe acţiunile Azomureş, dar nu într-o singură zi, ci din momentul investiţiei. Am cumpărat acţiunile Azomureş cu ceva timp în urmă. Pe viitor voi câştiga dacă voi reuşi să identific ce companie va fi următorul Azomureş de la Bursă. Cred că următorul Azomureş va fi producătorul de medicamente Zentiva (SCD)", afirmă Mihai P.

El a mai cumpărat şi acţiuni la Erste Bank (EBS), acţionarul majoritar al BCR, când mulţi alţi investitori au ales să vândă la anunţul conducerii privind ajustarea dramatică a portofoliului. În ultima lună acţiunile Erste au scăzut cu 18%, iar de la începutul anului au pierdut circa 55%.

"Cunosc pe cineva la BCR şi mai merg la bancă să întreb despre cum merg creditele. Eu cred că e bine că Erste Bank şi-a curăţat portofoliul de titlurile greceşti considerate toxice, iar acum bilanţul arată mai bine. Aşa că am cumpărat pentru că acţiunile EBS au potenţial să crească, în timp ce alţi investitori au vândut atunci când conducerea Erste Bank a anunţat că îşi curăţă portofoliul de titlurile neperformante", spune Mihai P.

Adrian Rotaru este şi el acţionar la producătorul de medicamente Zentiva, pe care le-a cumpărat în 2009 pentru dividende.

"Am doar două acţiuni tranzacţionate la bursă în portofoliu: Azomureş şi Zentiva, mai deţin şi acţiuni la câteva companii de pe

RASDAQ, dar acelea nu prea mai contează", spune Rotaru.

El susţine că, deşi ultimii ani au fost ani de criză pentru bursa de la Bucureşti, valoarea portofoliului său a avut o tendinţă ascendentă, însă în prezent este uşor dezamăgit că randamentele obţinute sunt mai mici. Mai mult, Adrian Rotaru vede tot mai sumbru viitorul bursei de la Bucureşti, aşa că şi-a dezvoltat în paralel şi un proiect de energie regenerabilă.

"Lipsa de perspective a bursei de la Bucureşti alături de lipsa de încredere a populaţiei în piaţa de acţiuni mă fac să mă gândesc uneori să renunţ la investiţii şi să mă implic mai mult într-un proiect de energie regenerabilă pe care l-am dezvoltat în paralel", conchide el.

Bursa de Valori Bucureşti a ajuns să numere pe degete investitorii rămaşi în piaţă. În septembrie numărul de investitori activi a fost de doar 2.800, nivel minim absolut al ultimilor şase ani.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.