♦ Dacă se menţine la 80 de dolari, benzina şi motorina vor rămâne la nivelurile actuale de 6 şi 7 lei ♦ Analiştii se aşteaptă ca motorina să coboare în vară sub 7 lei ♦ Dacă petrolul urcă la maximul din 2021-2022, vorbim deja de 8-9 lei la pompă.
Pe 7 octombrie 2023, când începea în Orientul Mijlociu al doilea conflict major global din ultimii ani, puţini puteau anticipa că petrolul va încheia anul la cotaţii mai mici decât în ianuarie, pentru ca la finalul anului, petrolul Brent, un benchmark pentru industrie, să fie cotat sub 80 de dolari pe baril, cu peste 20% sub maximele atinse în 2022 după invazia Rusiei în Ucraina. Istoric vorbind, conflictele armate au antrenat creşteri puternice ale preţului petrolului, cum a fost de exemplu războiul care a dus la prima mare criză petrolieră de la jumătatea anilor ’70, când preţul a urcat cu 250% în numai şase luni, însă anul 2023 a arătat o influenţă tot mai mică a tensiunilor geopolitice şi, în schimb, un impact mai mare al mersului economiei.
„7 octombrie 2023 pare că dovedeşte că petrolul a devenit mai puţin sensibil la conflictele armate. Toţi analiştii dădeau nişte evoluţii catastrofale. După şapte zile de creşteri însă, s-au produs corecţiile. Ulterior lucrurile au rămas destul de constante. În continuare, petrolul nu are un înlocuitor real în lumea noastră. Există o dependenţă mare între economie şi evoluţia preţurilor petrolului şi ţiţeiului“, spune Dumitru Chisăliţă, preşedinte al Asociaţiei Energia Inteligentă, pentru ZF.
Acesta afirmă că situaţia din Orientul Mijlociu este un butoi de pulbere care poate să explodeze oricând şi în orice direcţie, motiv pentru care estimările privind evoluţia preţulului petrolului sunt dificil de făcut. Sunt două strâmtori, spune Chisăliţă – una sub influenţa Iran, cealaltă sub influenţa Yemen. Ca atare, riscurile sunt foarte-foarte mari ţinând seama de tensiunile care există.
