Bursa de Valori din Varşovia, cel mai mare operator bursier din Europa Centrală şi de Est, vrea să rezolve problema acţiunilor de „un penny“ sau „prea ieftine“. Companiile ale căror acţiuni se tranzacţionează sub preţul de 0,5 zloţi/titlu (0,53 lei/titlu) vor fi obligate să ia măsuri de consolidare, altfel riscă să fie delistate.
Mai exact, începând din ianuarie 2014, bursa poloneză va include în „lista de alertă“ toate acţiunile de pe piaţa principală care se tranzacţionează la un preţ de sub 0,5 zloţi. Companiile din listă au obligaţia să adopte măsuri de consolidare ale acţiunii, altfel riscă suspendarea de la tranzacţionare sau chiar delistarea. Din decembrie 2014, pragul de includere a acţiunilor de „un penny“ în lista de alertă va creşte până la preţul de 1 zlot/titlu. Într-un comunicat de presă, oficialii bursei poloneze explică că aceste măsuri de rezolvare a problemei acţiunilor de „un penny“ au fost luate în linie cu bursele mature din lume.
Dacă Bursa de Valori din Bucureşti (BVB) ar aplica o măsură similară, atunci acţiuni precum cele ale Petrom, care se tranzacţionează la un preţ de 0,45 lei/titlu, ar risca să fie suspendate de la tranzacţionare sau chiar delistate dacă nu se iau măsuri de consolidare a valorii acţiunilor.
Petrom este cea mai valoroasă companie de pe bursă, cu o capitalizare de 26,1 miliarde de lei. Există acţiuni româneşti care se tranzacţionează chiar sub pragul de 0,1 lei, cum sunt cele ale Rompetrol Rafinare (0,04 lei), Amonil Slobozia (0,005 lei/titlu) şi Vrancart (0,07 lei).
WikiZF: Profilul companiei Petrom
De obicei, acţiunile de „un penny“ apar atunci când o companie are capitalul social împărţit la un număr mare de acţiuni, de ordinul câtorva zeci sau sute de milioane, şi are un acţionariat fragmentat. Consolidarea se face prin scăderea numărului de acţiuni, de la câteva milioane rămân câteva zeci de mii de acţiuni, fără însă a fi schimbată valoarea capitalului social.
WikiZF: Profilul companiei Rompetrol Rafinare
De asemenea, pentru o bursă tranzacţiile cu acţiuni de „un penny“ presupun costuri mai mari de operare a tranzacţiilor pentru că volumele sunt sparte în blocuri mai mici de tranzacţionare. Şi pentru companie şi investitori există dezavantaje: dacă un investitor deţine câteva acţiuni de „un penny“, costurile de distribuţie a dividendelor ar putea fi mai mari decât dividendele în sine.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.12.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
