♦ De ce o propunere de dividend cu 79% randament a dus creşterea preţului de la 7,1% la doar 0,7% spre finalul şedinţei? ♦ FP mai este acţionar la companii de talie medie spre mică, precum Salrom, Aeroporturi Bucureşti, despre care s-a înaintat ipoteza listării la bursă.
Un nou Fond Proprietatea (FP), cu noi investiţii sau lichidare şi pentru restul portofoliului şi direcţia dizolvare? Din cuferele FP vor ieşi în toamnă dividende de 8,06 mld. lei, adică echivalentul a aproape 80% din active de pe urma exit-ului istoric de la Hidroelectrica (H2O), perla din portofoliul FP. Cu un dividend propus de 1,4942 lei pe acţiune, adică un randament de 79% pentru convocatorul din 18 august şi care va antrena şi o corecţie pe măsură, cât şi cu cash pe de urma vânzărilor de la Enel, care probabil va merge spre răscumpărări, Fondul Proprietatea are o traiectorie intens urmărită de investitori. Propunerea de dividend a dus joi la o creştere a cotaţiei de până la 7,1%, coborând la plus 0,7% spre finalul şedinţei. De ce? Şi o întrebare şi mai importantă pentru un fond din portofoliul căruia au ieşit circa 80% din active după IPO-ul Hidroelectrica: mai rămân americanii de la Franklin Templeton să-l administreze?
„Era de aşteptat să dea un dividend cu o valoare mare, dar e puţin mai complicat ce se întâmplă ulterior. De asta şi piaţa a reacţionat poate uşor pozitiv. La un asemenea randament toată lumea ar fi cumpărat până s-ar fi dublat cotaţia. Investitorii îşi pun însă întrebarea ce fac după trecerea datei de înregistrare pentru dividend. Sunt câteva elemente care trebuie luate în calcul. Cred că mulţi au cumpărat acţiuni FP la peste 1 leu preţul mediu, iar după trecerea datei de înregistrare cursul acţiunii se va duce sub 0,5 lei, din calculele noastre“, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al Estinvest, într-o discuţie cu ZF.
„Pierderea fiscală nu mai este recunoscută, o iei acasă la tine. Îţi convine să plăteşti impozit 8% la dividend? Să mai plăteşti şi CASS pentru dividendul respectiv? Să te trezeşti cu o pierdere poate“, se întreabă Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al Estinvest
Propunerea pentru data de înregistrare a acţionarilor este pe 8 septembrie, iar termenul ex-date ar fi pe 7 septembrie. Plata propriu-zisă a dividendelor ar urma să aibă loc pe 29 septembrie. Brokerul spune că în cazul celor care deţin deja acţiuni FP, decizia de a le vinde sau de a le păstra este una dificilă şi diferă de la investitor la investitor.
„Calculele trebuie individualizate de fiecare investitor în parte în funcţie de preţul mediu de achiziţie, de avantaje, de costuri. Este o scădere importantă. Calculele se complică pentru cei care au acţiuni din titlurile de conversie, unde veniturile sunt neimpozabile. Nu este o decizie uşoară şi generală. Nu vorbim de cei care nu au acţiuni FP, ci de cei care au“, afirmă Murgoci. FP a chemat acţionarii să aprobe dividende de 8,06 mld. lei, bani care vor fi încasaţi în proporţie de aproximativ 30% de fondurile de pensii private şi circa 20% de investitorii persoane fizice. Suma a fost calculată pe baza celui mai recent număr de acţiuni aflate în circulaţie.
Capitalul social al FP este împărţit în 6,22 de milioane de acţiuni, însă doar 5,39 de milioane sunt emise, iar la 30 iunie 2023 Fondul avea 821 de milioane de acţiuni proprii, achiziţionate în programele de răscumpărare 13 şi 14 şi care nu au drept de vot. Între timp, s-au mai făcut răscumpărări.
„Cred că diferenţa dintre suma încasată şi suma distribuită este reprezentată de acţiunile din trezorerie. Pentru acţiunile proprii nu se calculează dividend. Atunci, valoarea dividendului se împarte la numărul de acţiuni care au dreptul la dividend. Este un număr mare de acţiuni pentru că au făcut răscumpărări în perioada anterioară ofertei. Cu diferenţa de peste 1 mld. lei probabil vor face în continuare răscumpărări“, explică Murgoci.
La sediul Băncii Naţionale a României din centrul Capitalei, în cadrul evenimentului organizat cu ocazia listării Hidroelectrica, Johan Meyer, CEO-ul Franklin Templeton în România şi manager de portofoliu al Fondului, a declarat că „Franklin Templeton şi Fondul Proprietatea sunt aici pe termen lung“ şi că se uită în continuare la oportunităţi, fără a avansa planuri concrete.
„Ne uităm la Fondul 2.0, unde avem flexibilitatea de a investi în noi oportunităţi pentru a profita de potenţialul pe care ni-l oferă piaţa românească. Aşteptăm cu nerăbdare un viitor interesant cu Fondul. Când anume ar urma să se întâmple asta? În ceea ce priveşte tranzacţiile viitoare nu este ceva ce putem cere să facem astăzi, dar cu siguranţă este ceva la care vom lucra“, a spus Johan Meyer la eveniment.
Nu se ştie încă se se va întâmpla cu cei aproximativ 2% din acţiuni din supraalocare, dacă sunt sau vor fi folosiţi de intermediarul căruia i-au fost daţi banii pentru stabilizarea preţului în cele 30 de zile de după listare, ce se întâmplă dacă rămân din bani după această perioadă sau, dacă achiziţionează acţiuni, ce face apoi cu ele.
La 31 martie 2023, adică înainte ca Hidroelectrica să iasă din portofoliul FP şi înainte ca Fondul să anunţe vânzarea filialelor Enel în aprilie anul acesta, FP avea active de circa 13,7 miliarde de lei, din care 588,8 mil. lei active imobilizate deţinute pentru vânzare. Dacă scădem din această sumă valorile activelor ultimelor tranzacţii ar rămâne aproape 2 miliarde de lei active în portofoliu, conform calculelor realizate de ZF.
Excluzând Hidro şi Enel, în portofoliul FP ar mai fi CN Aeroporturi Bucureşti, Engie România, Administraţie Porturilor Maritime, Societatea Naţională a Sării, Alro, Romaero, Zirom, Poşta Română şi altele, multe dintre ele cu probleme, altele în redresare. Există însă intenţii de vânzare prin listare la bursă şi pentru alte deţineri, precum Salrom sau Aeroporturi Bucureşti.
Fondul Proprietatea are acum aproximativ 11,8 miliarde de lei, după ce acţiunile au scăzut cu 6,9% de la începutul acestui an, pe fondul unor tranzacţii de 1,1 mld. lei, potrivit datelor Bursei de la Bucureşti. Pe de altă parte, acţiunile Hidroelectrica înregistrau joi, 13 iulie, în a doua şedinţă de tranzacţionare, un avans de 0,7%, la preţul de 110,9 lei pe unitate, adică în urcare cu 6,6% faţă de preţul final de ofertă (104 lei) şi cu 9,9% faţă de preţul cu discount din primele cinci zile (100,88%), arată calculele ZF pe baza datelor de la BVB.
Hidroelectrica, societate ce reprezenta principala deţinere a FP înainte de vânzare, a încheiat T1/2023 cu venituri de 3,37 miliarde de lei, în urcare cu 37% faţă de perioada similară de anul trecut, şi un profit de 1,74 miliarde de lei, plus 34% prin comparaţie cu primele trei luni din 2022. Compania a promis investitorilor să distribuie cel puţin 90% din profiturile anuale. Compania are o valoare bursieră de 49,7 mld. lei.
Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al Estinvest: Calculele trebuie individualizate de fiecare investitor în parte în funcţie de preţul mediu de achiziţie, de avantaje, de costuri. Este o scădere importantă. Calculele se complică pentru cei care au acţiuni din titlurile de conversie, unde veniturile sunt neimpozabile. Nu este o decizie uşoară şi generală. Nu vorbim de cei care nu au acţiuni FP, ci de cei care au.
