România ar putea să intre în zona euro cel mai devreme în 2019,cu patru ani mai târziu faţă de ţinta oficială şi în urma unor ţărica Bulgaria, Cehia, Polonia sau Ungaria. Intrarea ţării înmecanismul de schimb valutar (ERM II), anticamera adoptării euro,ar urma să aibă loc în 2017, arată un studiu al grupului italianUniCredit.
Banca Naţională şi-a menţinut ţinta de adoptare a monedei uniceeuropene la 1 ianuarie 2015, dar guvernatorul Mugur Isărescu areiterat în mai multe rânduri că trebuie rediscutat calendarul detrecere la euro în contextul evoluţiilor din economie. "Îndeterminarea datei de aderare, am luat în considerare şi următoriifactori. În primul rând, deşi nu este prevăzut în criteriile de laMaastricht (care reglementează adoptarea euro - n. red.),considerăm că statele va trebui să menţină deficitul bugetar subplafonul de 3% din Produsul Intern Brut timp de cel puţin trei aniînainte de a intra în ERM (antecamera zonei euro - n. red.)",notează analiştii UniCredit.
Potrivit calendarului de ajustare negociat cu Comisia Europeanăşi Fondul Monetar Internaţional, România ar urma să aducă deficitulbugetar sub plafonul de 3% din PIB abia în 2012, ceea ce înseamnăcă intrarea în mecanismul ratelor de schimb (ERM) ar putea avea locabia în 2012. Perioada minimă pe care o ţară trebuie să o petreacăîn ERM este de doi ani.
"În al doilea rând, în afara criteriilor de la Maastricht,considerăm că orice stat nu va putea să intre în ERM înainte de afi rambursat integral împrumuturile de la FMI sau ComisiaEuropeană", mai spun analiştii UniCredit. România ar trebui săîncheie rambursarea împrumutului extern în 2016.
Înainte de adoptarea propriu-zisă a euro, ţările candidatetrebuie să treacă printr-o perioadă intermediară de doi ani,denumită mecanismul de schimb valutar (ERM II), interval în care vafi testată stabilitatea monedei naţionale. Astfel, cursul trebuiesă rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de unnivel central agreat. Celelalte criterii de convergenţă sunt legatede stabilitatea fiscală, stabilitatea preţurilor şi a ratelordobânzilor.
Înparalel, estimările UniCredit arată că Banca Naţională va reluaciclul de relaxare a politicii monetare în a doua jumătate a anuluiviitor, urmând ca până la finalul lui 2011 dobânda-cheie să coboarela 5,5% pe an comparativ cu un nivel de 6,25% pe an în prezent.
"Ne aşteptăm ca BNR să menţină dobânda de politică monetară lanivelul actual până la sfârşitul anului. Din cauza presiunilorinflaţioniste probabilitatea unei mişcări în sus a dobânzii depolitică monetară a crescut, lăsând mai puţin spaţiu pentru orelaxare în 2011. Scenariul nostru privind nivelul dobânzii lasfârşitul anului viitor este de 5,5%, comparativ cu 5% anterior",comentează Rozalia Pal, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank,filiala locală a italienilor.
BNR a tăiat în în prima parte a acestui an 1,75 puncteprocentuale din dobânda de politică monetară, dar a intrat înexpectativă după ce inflaţia a revenit pe creştere odată cu deciziaGuvernului de a majora TVA la 24% pe an. UniCredit are o ţintă deinflaţie de 8% la sfârşitul acestui an.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
