"Au fost atunci nişte declaraţii foarte grave (din partea BNR -n.r.) la adresa unor bănci comerciale. Au fost afectate băncidespre care s-au făcut acuzaţii, şi de unde s-au retras ulteriorresurse, dar au fost afectate şi destinele unor oameni. Ne aducemaminte de trezorieri care au fost obligaţi să părăsească băncile.Mă aşteptam ca BNR să lămurească dacă au fost bănci româneştivinovate de un atac speculativ", a spus Pascariu la dezbaterealucrării "Lichiditatea, atacul speculativdin octombrie2008 şi reputaţia băncii centrale", prezentată lasediul BNR de Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului bănciicentrale.
În octombrie 2008, mai mulţi oficiali ai BNR au vorbit deo încercare de manipulare a pieţei din partea dealerilor băncilor,pe fondul atacului asupra leului declanşat atunci de investitoriistrăini şi au criticat aspru mai multe bănci comercialeromâneşti.
În urma acestui scandal, şefultrezoreriei UniCredit Ţiriac, Bogdan Mihoc, a părăsit banca, iar Lucian Isar şi-a pierdut poziţia de vicepreşedinte alBancpost.
De asemenea, mai mulţi trezorieriau încetat să mai iasă public pentru a face comentarii pe margineapoliticii monetare sau a perspectivelor macroeconomice.
Pascariu a adăugat că, în ciudaunui aparent succes al operaţiunii BNR, moneda naţională s-adepreciat trei luni mai târziu până la nivelul anticipat şi pentruoctombrie 2008, iar dobânzile au continuat să fieînalte.
"Sigur că ne putem preface căîmpăratul are haină, dar dacă dobânzile sunt în piaţă 40-50%, iarBNR spune: «Nu, cotaţiile până aici!», nu înseamnă mercurial, nuînseamnă ignorarea pieţei libere?", a spus Pascariu.
În replică, Lucian Croitoru aarătat că lucrarea sa nu a avut ca scop să identifice vinovaţii,tehnicile folosite urmărind mai degrabă să explice naturaoperaţiunior din octombrie, dacă a existat un atac speculativ,raţiunile intervenţiei băncii centrale şi urmărileacesteia.
"În mod cert, speculatorii au fostnerezidenţi. Nici nu cred că avea forţă cineva din interior să facăaceste lucruri. Însă externul şi internul au ceva între,transmisia, iar asta, evident, se face prin băncile comerciale", aprecizat Croitoru, lăsând să se înţeleagă că şi băncile din Româniaau avut responsabilitatea lor.
Pascariu respinge culpabilizareabăncilor pe motiv că-şi îndeplinesc rolul de intermediari aisistemului financiar, chiar şi atunci când sunt percepute cavehicule de intrare într-o piaţă.
"BNR nu se poate deroba aşa desimplu. Imaginea agregată a ceea ce se întâmplă în piaţă nu o aredecât BNR. Băncile comerciale nu au această imagine. Ele nu ştiauce ordine au celelalte bănci. Mai mult, prin reglementările BNR,operaţiunile băncilor comerciale pe piaţa valutară sunt limitate.Cred că lucrurile trebuie spuse clar, că au fost fondurinerezidente, iar faptul că nu există alte vehicule, ăsta e rolulbăncilor comerciale, ele n-au imaginea agregată, nu pot fi făcuteresponsabile", a continuat Pascariu.
Croitoru susţine în lucrareapublicată în urmă cu o lună că în octombrie 2008 a fost vorba de unatac speculativ, plecând de la mai multe criterii de evaluare, cumar fi rata de depreciere pe un interval de câteva zile, valoareavânzărilor din partea BNR şi nivelul ratelor dobânzilor.
Consilierul guvernatorului BNRapreciază că intervenţia BNR a fost un succes şi a evitatpropagarea panicii pe piaţa internă.
BNR a stabilit atunci că marjamaximă a cotaţiilor afişate pentru calculul ROBOR/ROBID este de0,50 puncte procentuale pentru scadenţele overnight, tomorrow/next,la o săptămână, o lună, trei luni şi respectiv 0,75 puncteprocentuale pentru scadenţele de şase, nouă sau 12 luni. Tot dinoctombrie 2008, indicele ROBOR este stabilit de zece bănciautorizate, pe baza cotaţiilor ferme dinainte cu 15 minute de ora11:00.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
