Pascariu: BNR trebuia să spună cine a fost vinovat în 2008, au fost bănci şi oameni care au suferit

"Au fost atunci nişte declaraţii foarte grave (din partea BNR - n.r.) la adresa unor bănci comerciale. Au fost afectate bănci despre care s-au făcut acuzaţii, şi de unde s-au retras ulterior resurse, dar au fost afectate şi destinele unor oameni. Ne aducem aminte de trezorieri care au fost obligaţi să părăsească băncile. Mă aşteptam ca BNR să lămurească dacă au fost bănci româneşti vinovate de un atac speculativ", a spus Pascariu la dezbaterea lucrării "Lichiditatea, atacul speculativ din octombrie 2008 şi reputaţia băncii centrale", prezentată la sediul BNR de Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului băncii centrale.

În octombrie 2008, mai mulţi oficiali ai BNR au vorbit de o încercare de manipulare a pieţei din partea dealerilor băncilor, pe fondul atacului asupra leului declanşat atunci de investitorii străini şi au criticat aspru mai multe bănci comerciale româneşti.

În urma acestui scandal, şeful trezoreriei UniCredit Ţiriac, Bogdan Mihoc, a părăsit banca, iar Lucian Isar şi-a pierdut poziţia de vicepreşedinte al Bancpost.

De asemenea, mai mulţi trezorieri au încetat să mai iasă public pentru a face comentarii pe marginea politicii monetare sau a perspectivelor macroeconomice.

Pascariu a adăugat că, în ciuda unui aparent succes al operaţiunii BNR, moneda naţională s-a depreciat trei luni mai târziu până la nivelul anticipat şi pentru octombrie 2008, iar dobânzile au continuat să fie înalte.

"Sigur că ne putem preface că împăratul are haină, dar dacă dobânzile sunt în piaţă 40-50%, iar BNR spune: «Nu, cotaţiile până aici!», nu înseamnă mercurial, nu înseamnă ignorarea pieţei libere?", a spus Pascariu.

În replică, Lucian Croitoru a arătat că lucrarea sa nu a avut ca scop să identifice vinovaţii, tehnicile folosite urmărind mai degrabă să explice natura operaţiunior din octombrie, dacă a existat un atac speculativ, raţiunile intervenţiei băncii centrale şi urmările acesteia.

"În mod cert, speculatorii au fost nerezidenţi. Nici nu cred că avea forţă cineva din interior să facă aceste lucruri. Însă externul şi internul au ceva între, transmisia, iar asta, evident, se face prin băncile comerciale", a precizat Croitoru, lăsând să se înţeleagă că şi băncile din România au avut responsabilitatea lor.

Pascariu respinge culpabilizarea băncilor pe motiv că-şi îndeplinesc rolul de intermediari ai sistemului financiar, chiar şi atunci când sunt percepute ca vehicule de intrare într-o piaţă.

"BNR nu se poate deroba aşa de simplu. Imaginea agregată a ceea ce se întâmplă în piaţă nu o are decât BNR. Băncile comerciale nu au această imagine. Ele nu ştiau ce ordine au celelalte bănci. Mai mult, prin reglementările BNR, operaţiunile băncilor comerciale pe piaţa valutară sunt limitate. Cred că lucrurile trebuie spuse clar, că au fost fonduri nerezidente, iar faptul că nu există alte vehicule, ăsta e rolul băncilor comerciale, ele n-au imaginea agregată, nu pot fi făcute responsabile", a continuat Pascariu.

Croitoru susţine în lucrarea publicată în urmă cu o lună că în octombrie 2008 a fost vorba de un atac speculativ, plecând de la mai multe criterii de evaluare, cum ar fi rata de depreciere pe un interval de câteva zile, valoarea vânzărilor din partea BNR şi nivelul ratelor dobânzilor.

Consilierul guvernatorului BNR apreciază că intervenţia BNR a fost un succes şi a evitat propagarea panicii pe piaţa internă.

BNR a stabilit atunci că marja maximă a cotaţiilor afişate pentru calculul ROBOR/ROBID este de 0,50 puncte procentuale pentru scadenţele overnight, tomorrow/next, la o săptămână, o lună, trei luni şi respectiv 0,75 puncte procentuale pentru scadenţele de şase, nouă sau 12 luni. Tot din octombrie 2008, indicele ROBOR este stabilit de zece bănci autorizate, pe baza cotaţiilor ferme dinainte cu 15 minute de ora 11:00.