♦ Creşterea economică solidă din 2019 a fost susţinută de consumul robust şi investiţiile puternice din sectorul construcţiilor ♦ „Reforma pensiilor va majora cheltuielile bugetare cu 2% din PIB până în 2021. Poziţia fiscală este aşteptată să fie în general neutră în 2020 şi puternic expansionistă în 2021.“
Ritmul de creştere a economiei României va încetini la 3,2% în 2020 şi va reaccelera la 3,7% în 2021, se arată în cele mai recente estimări ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), care punctează că riscurile de supraîncălzire vor dispărea.
„În timp ce salariile vor reveni la creşteri de o singură cifră, consumul privat este aşteptat să rămână robust, susţinut de creşteri ale pensiilor. Deficitul comercial va creşte în continuare din cauza cererii externe slabe şi a competitivităţii scăzute a preţurilor. Creşterea investiţiilor va rămâne la un ritm moderat, sprijinită de o absorbţie mai mare a fondurilor europene“, arată OECD.
Cererea internă se va ameliora în 2020 şi va reaccelera în 2021, mai punctează OECD. Importurile vor lua o traiectorie similară.
Deşi datoria publică ca procent din PIB este încă moderată, spaţiul fiscal este limitat iar climatul extern volatil ar putea limita capacitatea de finanţare.
OECD mai punctează că o politică fiscală prudentă necesită eforturi de consolidare care ar trebui să ia forma revizuirii planului de cheltuieli bugetare şi îmbunătăţirea eficienţei colectării taxelor.
Creşterea economică solidă din 2019 a fost susţinută de consumul robust şi investiţiile puternice din sectorul construcţiilor, în timp ce creşterile de salarii atât în sectorul public cât şi în cel privat au majorat puterea de cumpărare a gospodăriilor, spune OECD în raport.
„Şomajul a atins un nivel scăzut record şi deficitul de forţă de muncă s-a intensificat. Creşterea costurilor cu forţa de muncă a afectat competitivitatea preţurilor producătorilor autohtoni, contribuind la lărgirea deficitului de cont curent. În plus, încetinirea comerţului global a afectat creşterea producţiei industriale şi a exporturilor. Încrederea întreprinderilor se deteriorează şi utilizarea capacităţii (de producţie) scade“, potrivit raportului OECD.
Totodată, organizaţia arată că politicile expansioniste şi prociclice din trecut au redus spaţiul fiscal disponibil, iar deficitul bugetar este prognozat să continue tendinţa de creştere în următorii doi ani.
„Reforma pensiilor va majora cheltuielile bugetare cu 2% din PIB până în 2021. Îmbunătăţirile preconizate în colectarea taxelor şi impozitelor şi în eficienţa instituţiilor sectorului public nu sunt aşteptate să se materializeze destul de rapid pentru a compensa majorarea cheltuielilor publice. În consecinţă, poziţia fiscală este aşteptată să fie în general neutră în 2020 şi puternic expansionistă în 2021", spune OECD.
Deteriorarea echilibrului bugetar creează riscul unei potenţiale pierderi a încrederii investitorilor în cazul unui şoc macroeconomic negativ, iar spaţiul fiscal trebuie reconstruit pentru reducerea riscurilor şi păstrarea sustenabilităţii finanţelor publice.
„Pentru a reduce deficitul bugetar, guvernul trebuie să reconsidere anvergura şi/sau calendarul reformei pensiilor (de exemplu majorarea pensiilor la 1 septembrie 2020 cu 40% - n. red.). În caz contrar, efortul de consolidare ar putea fi nevoit să se bazeze pe reduceri de cheltuieli în zone prioritare, inclusive educaţia, sănătatea şi infrastructura. Majorarea taxelor care sunt cel mai puţin aşteptate să perturbe creşterea, cum ar fi impozite pe proprietate şi pe mediu, ar putea fi luată în considerare“, mai arată OECD.
Deficitul de cont curent este prognozat să depăşească 5% din PIB în 2019, iar principalele riscuri includ o continuare a deteriorării cererii din Uniunea Europeană pentru bunurile româneşti şi volatilitatea financiară globală care ar putea conduce la ieşiri de capital, se mai notează în raport, care estimează o creştere economică de 4% pentru România în acest an.
