Primul trimestru din 2012 se apropie de sfârşit fără ca sistemul bancar să fi făcut vreun pas spre consolidarea mult discutată, ba dimpotrivă: cel mai mare proiect de fuziune aşteptat pe piaţă, între Alpha Bank şi Bancpost, tocmai a picat, în timp ce negocierile privind intrarea unui investitor străin la Banca Carpatica au rămas în aer.
Diferenţa notabilă faţă de anul trecut este că acum BNR are la dispoziţie instrumentul aşa-numitei bănci-punte prin care poate interveni în cazul în care acţionarii unei instituţii de credit nu o mai susţin şi o lasă să derapeze. Mecanismul recent legiferat este însă aplicabil mai degrabă băncilor cu relevanţă sistemică, în timp ce pentru bănci mici, cu cote de piaţă de până la 1%, pot fi avute în vedere la nevoie alte soluţii de ieşire din sistem.
Unificarea dintre Alpha Bank şi Bancpost ar fi fost o soluţie de întărire a segmentului băncilor cu capital elen, în condiţiile în care analiştii şi investitorii străini au tot făcut în ultimii ani scenarii după care România s-ar putea contamina cu efectele crizei dramatice din Grecia prin canalul bancar. Aproape un sfert din capitalul total de 4,2 mld. euro înregistrat în sistemul bancar aparţine băncilor controlate de grupuri elene. În termeni de active băncile cu capital grecesc cumulau 13,3% din piaţă la sfârşitul lui 2011, iar la creditare atingeau chiar o cotă totală de 15%, însă în cazul depozitelor grecii mai deţineau doar ceva mai mult de 10% din piaţă din cauza retragerilor de bani.
În ciuda disputelor de la Atena, discuţia privind consolidarea sistemului bancar rămâne deschisă. În prezent este aşteptată clarificarea modului în care Fondul Elen de Stabilitate Financiară, creat de stat, va interveni pentru recapitalizarea băncilor şi în ce măsură se va ajunge practic la naţionalizări. Orice mişcare va avea loc pe piaţa din Grecia, aceasta se va reflecta automat în România, toate băncile greceşti relevante fiind prezente la Bucureşti.
O tranzacţie de care se legau multe speranţe în toamna trecută - intrarea fondului de private equity AnaCap la Banca Carpatica, instituţia de credit controlată de omul de afaceri Ilie Carabulea, a eşuat. La un moment dat negocierile păreau să fi avansat, iar dosarul privind tranzacţia ar fi urmat să ajungă la BNR, însă în cele din urmă proiectul a rămas în aer, iar Banca Carpatica are în continuare nevoie de un investitor strategic care să o susţină cu capital. Afacerea cu AnaCap ar fi putut deveni o tranzacţie în premieră pentru piaţa locală prin implicarea unui fond de private equity în absenţa investitorilor bancari. Cert este că Banca Carpatica a încheiat 2011 cu o pierdere de peste 30 mil. lei în pofida eforturilor de restructurare, dar a reuşit să-şi refacă bilanţul după ajustarea din 2010, revenind la o cotă de piaţă de peste 1%.
Dintre băncile aflate la vânzare, ATE Bank are situaţia cea mai delicată ţinând cont de pierderile de peste 160 mil. lei pe care le-a înregistrat în 2011 după standardele româneşti de contabilitate, la active de 1,6 mld. lei, respectiv o cotă de piaţă de numai 0,4%. În această formulă rămâne de văzut ce tip de investitor ar putea fi interesat.
MKB Romexterra, care lucrează pe piaţă sub brandul Nextebank, a devenit şi mai mică decât ATE Bank în urma operaţiunilor de curăţare a bilanţului şi a rămas cu o cotă de piaţă de 0,3% şi pierderi de aproape 100 mil. lei în RAS.
În schimb, RBS rezistă fără probleme în topul primelor zece bănci locale ca profitabilitate, cu un câştig de aproape 90 mil. lei în RAS pe 2011, şi ca atare complică analiza acţionarului britanic privind modul în care ar trebui tratată această entitate care oricum a fost clasificată drept activ "non-core", dar care în loc să fie o piatră de moară din cauza creditelor neperformante, produce totuşi profit într-un context de piaţă în care jumătate din competitori au pierderi.
În aceste condiţii, situaţia sectorului bancar rămâne complicată din perspectiva unor potenţiale consolidări. Cele mai mari şanse rămân legate de băncile cu capital elen. În rest, lipsa investitorilor este vizibilă, singura categorie interesată fiind fondurile specializate în preluarea şi restructurarea de active cu probleme în vederea revânzării. Cel puţin până acum nu s-a ajuns în situaţii-limită în care acţionarii existenţi să nu răspundă semnalelor BNR privind nevoia unor majorări de capital, aşa încât piaţa este practic într-un statu-quo şi foarte puţini jucători au forţa şi voinţa de a face valuri în materie de competiţie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
