♦ Costurile cu energia, una dintre cele mai acute probleme ale anului trecut, continuă să-şi facă resimţite efectele şi anul acesta ♦ Finanţarea este o provocare pentru multe domenii ♦ Investiţiile necesare pentru alinierea la principiile economiei verzi cântăresc mult în evoluţia afacerilor ♦ Absorbţia fondurilor europene şi alocarea banilor pentru dezvoltare sunt cele mai mari oportunităţi pentru România.
Fondurile europene sunt o oportunitate uriaşă de care România trebuie să profite în perioada următoare pentru a continua să se dezvolte într-un context mai degrabă tulbure din punct de vedere economic, politic şi geopolitic. Tehnologia cântăreşte mult în această dezvoltare, la fel ca infrastructura, iar companiile trebuie să nu înceteze să facă investiţii, pentru a se putea redresa în urma unei eventuale crize.
Sunt câteva dintre concluziile speakerilor care au participat la conferinţa „Risc de ţară“ organizată de Coface, într-un panel despre evoluţiile şi perspectivele mediului de afaceri local. Evenimentul a fost organizat de Coface România cu Ziarul Financiar în calitate de partener media, iar în acest context, specialiştii de la Coface împreună cu analişti financiari şi profesori de economie au analizat situaţia economică actuală, precum şi riscurile la adresa businessului.
„Avem spre 70 mld. euro (fonduri europene – n. red.) de luat şi de investit în economie. E o oportunitate unică şi ar trebui să beneficiem de ea“, a spus economistul Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte al CFA România.
Finanţarea este, de altfel, un element-cheie în următorul an, iar băncile îşi doresc să acorde credite pentru investiţii.
„Noi am căutat proiecte de investiţii, asigurându-ne că firma are ceea ce trebuie pentru a susţine un credit de investiţii. Băncile trăiesc bine doar dacă firmele şi populaţia sunt OK, de aceea cred că există o sinergie între banking şi economie“, a subliniat Tiberiu Moisă, director general adjunct MidCorporate & IMM la Banca Transilvania.
Finanţarea este o provocare pentru multe domenii, însă agricultura este unul dintre cele mai expuse.
„Provocarea numărul 1 este legată de finanţare – fermele din România nu sunt foarte bancabile şi asta nu neapărat pentru că nu ştiu să prezinte un business plan, ci pentru că sunt expuse la riscuri“, a spus Monalisa Ungureanu, CEO al producătorului de îngrăşăminte Agrii.
Costurile cu energia, una dintre cele mai acute probleme ale anului trecut, continuă să-şi facă resimţite efectele şi anul acesta, iar în domenii precum cel al producţiei de materiale de construcţii impactul este major.
„Cea mai mare provocare pentru noi este ţinerea costurilor sub control. Planurile noastre au fost ajustate săptămânal. Se simte influenţa produselor cu preţuri mici din Asia, care nu au în spate toate costurile pe care le conţin produsele fabricate în Europa“, a spus Petrişor Grindeanu, CEO al producătorului de plăci ceramice Sanex – Lasselsberger Ceramics Romania.
Mai departe, în distribuţie, investiţiile necesare pentru alinierea la principiile economiei verzi cântăresc mult în evoluţia afacerilor.
„Cea mai mare ameninţare, dar şi oportunitate este să continui să investeşti în business având în vedere riscurile la care eşti expus. Dacă nu investim acum, nu avem pe ce să ne urcăm atunci când trece valul“, a spus Albert Davidoglu, CEO Macromex, companie de distribuţie specializate în segmentul de produse cu temperatură controlată.
De aceeaşi părere este şi Tudor Mihăilescu, COO al eMAG Group, care a subliniat că „lucrurile care se nasc în furtună dau o rezilienţă foarte mare pentru când apare soarele“, semn că investiţiile trebuie să continue.
În aceste condiţii, absorbţia fondurilor europene şi alocarea banilor pentru dezvoltare sunt cele mai mari oportunităţi pentru România ca să-şi rezolve mai multe probleme.
„România poate ajunge astfel un punct şi mai important pe harta Europei“, a spus Răzvan Copoiu, general manager Signify South-East Europe.
Mediul de afaceri românesc se dovedeşte astfel rezilient, pregătit să facă faţă pentru ce va urma şi să fructifice oportunităţile atunci când ele vor apărea, au concluzionat speakerii.
Bogdan Nichişoiu, head of financial analysis and rating, Coface România:
► Factorul geopolitic este un fenomen care dă naştere unor riscuri şi transformări. În retail, ratele de creştere sunt la jumătate faţă de ce aveam anul trecut. La industrie, vom avea al cincilea an consecutiv de creştere negativă. Ne va fi foarte greu în următorii cinci-zece ani să rămânem competitivi în jocul global actual.
► Construcţiile vor fi o realitate foarte eterogenă - pe infrastructură suntem entuziaşti, dar dacă ne uităm la rezidenţial, plângem cu lacrimi de crocodil. Suntem la minus 25% la autorizaţiile de construire pe primele şapte luni. Acum 15 ani, sectorul bancar era parte din problemă. Astăzi, el exprimă rezilienţa de care beneficiază mediul economic autohton. Cred că proiectul nostru de ţară ar trebui să fie unirea celor două Românii – cea dezvoltată şi cea mai puţin dezvoltată. În zona leadershipului politic, trebuie să facem o alegere.
Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte, CFA România:
► Prin pachetul de măsuri fiscale, guvernul ia bani de la consumatori, dar cu mâna companiilor. Taxa pe cifra de afaceri va avea un impact pe preţuri. Majorarea accizelor va duce la presiuni inflaţioniste. Anul viitor, vom vedea o uşoară creştere a inflaţiei în primul semestru, apoi va urma din nou o decelerare. Am putea ajunge la 6% inflaţie. Cred că vom avea între 1,5% şi 2% creştere a PIB-ului anul acesta. De anul viitor, poate va fi undeva la 3%.
► Ca ameninţare pentru anul viitor văd riscul de a deraia deficitul bugetar, care ar duce la dobânzi mai mari. Ca oportunităţi, văd PNRR (până în 2027) şi atragerea fondurilor europene. Avem spre 70 mld. euro de luat şi de investit în economie. E o oportunitate unică şi ar trebui să beneficiem de ea.
Tiberiu Moisă, director general adjunct MidCorporate & IMM, Banca Transilvania:
► Dacă am pune bankingul în centrul lucrurilor, am putea să ne imaginăm că nivelul mic al creditelor neperformante este rezultatul selecţiei foarte bune pe care o fac băncile. Cred că băncile au criterii foarte riguroase de selecţie.
► Astăzi, băncile îşi doresc credite de investiţii. Portofoliile lor arată o creştere a capitalului de lucru. Noi am căutat proiecte de investiţii, asigurându-ne că firma are ceea ce trebuie pentru a susţine un credit de investiţii. Băncile trăiesc bine doar dacă firmele şi populaţia sunt OK, de aceea cred că există o sinergie între banking şi economie.
► Lichidităţile în România sunt mult mai mari decât creditele. Asta înseamnă că nu există suficientă cerere de credite pentru câţi bani sunt în sistem. Băncile au ajuns într-un punct în care se gândesc să facă şi altceva cu banii.
► Combinaţia dintre deficit bugetar şi alegerile de anul viitor reprezintă un risc pentru următoarea perioadă. Pe de altă parte, anul 2024 poate să fie un an-cheie pentru proiectele de infrastructură şi să aibă un impact major asupra întregii economii.
Monalisa Ungureanu, CEO, Agrii:
► O fermă medie nu depăşeşte 4,5 hectare, după ce media a crescut puţin în ultimii ani. Trebuie să gândeşti în termeni de risc, pentru că un fermier trebuie să gestioneze riscurile de preţ, de producţie, de tehnologie, de logistică. Trebuie să ducem modelul de business în zona de educaţie, pentru a învăţa fermierii cum să-şi gestioneze afacerea, să facă lucrurile mai eficient.
► Îmi doresc ca agricultura României să devină din ce în ce mai performantă, pentru că este o industrie care ne oferă a doua şansă.
► Provocarea numărul 1 este legată de finanţare – fermele din România nu sunt foarte bancabile şi asta nu neapărat pentru că nu ştiu să prezinte un business plan, ci pentru că sunt expuse la riscuri.
Albert Davidoglu, CEO, Macromex:
► Până în 2019, am avut o evoluţie foarte bună a comerţului. A urmat perioada COVID, apoi s-a intrat într-o nevoie de economie verde, care a pus o presiune foarte mare pe partea de producţie şi materii prime. Anul 2022 a adus un boom peste tot, când totul s-a redeschis, iar preţurile au început să crească.
► Economia verde vine cu un cost. Pentru consumator va fi greu să mai accepte creşteri de preţuri, există un capac.
► Vrem să avem maşini verzi, dar noi transportăm produse congelate şi nu putem face asta cu maşini electrice.
► Cea mai mare ameninţare, dar şi oportunitate, este cum să continui să investeşti în business având în vedere riscurile la care eşti expus. Dacă nu investim acum, nu avem pe ce să ne urcăm atunci când trece valul.
Tudor Mihăilescu, COO, eMAG Group:
► Nu e o surpriză că se vede un stres în sistem. Grupul eMag are şi multe active tangibile, dar şi o componentă intangibilă, prin foarte multe linii de cod. Finanţarea se face, de multe ori, prin equity.
► Motivul pentru care noi am decis să ne extindem în străinătate a fost credinţa că modelul nostru de business este relevant. Am definit în România o reţetă care poate scala la nivel internaţional. Faptul că a funcţionat în România ne-a dat credibilitate că putem finanţa aceeaşi idee şi peste graniţe.
► Lucrurile care se nasc în furtună dau o rezilienţă foarte mare pentru când apare soarele.
Petrişor Grindeanu, CEO, Sanex S.A. - Lasselsberger Ceramics România:
► Piaţa ceramicii din România e la minus 5% faţă de anul trecut, iar în Europa la minus 20%. Pe noi, creşterea costurilor cu energia ne-a afectat încă din 2021. În Europa abia acum se văd efectele preţului energiei. Pe de altă parte, în România businessul de ceramică e foarte fragmentat, noi avem peste 300 de competitori. Energia este mult mai stabilă decât se anunţa cu un an în urmă, dar tot este la un nivel ridicat. Energia reprezintă peste 30% din costul de producţie al produselor ceramice.
► Cea mai mare provocare pentru noi este ţinerea costurilor sub control. Planurile noastre au fost ajustate săptămânal. Se simte influenţa produselor cu preţuri mici din Asia, care nu au în spate toate costurile pe care le conţin produsele fabricate în Europa.
► Pentru noi, oportunitatea este piaţa, care e foarte mare. Tot o oportunitate sunt şi investiţiile. Provocare este ţinerea sub control a costurilor.
Răzvan Copoiu, general manager, Signify South-East Europe:
► Am văzut o creştere a cererii pentru echipamentele de iluminat cu led, care reduc consumul cu 80% faţă de cele clasice. Totdeauna privatul va reacţiona în funcţie de costuri. Şi statul este însă din ce în ce mai puternic pe zona de iluminat cu led şi vedem potenţial legat de investiţiile europene. România nu e un campion la accesat fonduri europene, dar putem să lăudăm statul că se mişcă în zona asta.
► Absorbţia fondurilor şi continuarea investiţiilor sunt cele mai mari oportunităţi pentru România ca să-şi rezolve mai multe probleme. România poate ajunge un punct şi mai important pe harta Europei.
