Banca Naţională a României a dezvăluit vineri pentru prima oară în istorie ce s-a discutat în consiliul de administraţie din 30 septembrie, ca urmare a deciziei din vară de a publica minutele discuţiilor.
Minuta este un rezumat extins al discuţiilor, fără a se menţiona care au fost poziţiile şi declaraţiile individuale ale membrilor Consiliului de Administraţie.
Sub o presiune mediatică constantă din ultimul an, BNR a decis să publice salariile Membrilor consiliului de Administraţie şi minutele şedinţelor.
Membri ai Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României prezenţi la şedinţă: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie şi guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie şi prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Marin Dinu, membru al Consiliului de administraţie; Daniel Dăianu, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.
În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind evoluţiile macroeconomice, financiare şi monetare curente şi de perspectivă prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile.
Membrii Consiliului s-au referit, în intervenţiile lor, la caracteristicile recente ale inflaţiei. S-a arătat că rata anuală a inflaţiei, care a crescut în august la -0,2 la sută, a fost în linie cu previziunile BNR, după ce în luna precedentă scăzuse la -0,78 la sută, de la -0,7 la sută, în iunie. S-a menţionat că nivelul său continuă să fie afectat de efectele tranzitorii ale reducerii cotei standard a TVA de la 24 la 20 la sută, în absenţa cărora acesta ar fi crescut la 1,2 la sută, de la 0,68 la sută în iunie. Din perspectiva principalelor componente ale IPC, s-a remarcat că rămânerea ratei anuale a inflaţiei în teritoriul negativ s-a datorat în totalitate accentuării scăderii în termeni anuali a preţurilor administrate şi că în sens opus au acţionat revenirea în teritoriul pozitiv a dinamicii anuale a componentei preţurilor volatile şi majorarea dinamicii anuale pozitive a preţului produselor din tutun, precum şi a celei a inflaţiei CORE2 ajustat.
Membrii Consiliului au observat că aceasta din urmă reflectă într-o anumită măsură relativa intensificare a presiunilor inflaţioniste ale cererii agregate în trimestrul II, în condiţiile în care ea a receptat şi influenţele aprecierii uşoare consemnate de moneda naţională în perioada recentă. S-a arătat, totodată, că efecte dezinflaţioniste mai mari decât cele previzionate au decurs probabil, în mod direct/indirect, şi din evoluţia preţurilor de consum şi a preţurilor de producţie din zona euro/UE, din comportamentul preţurilor internaţionale ale unor materii prime, precum şi din embargoul impus de Rusia. S-a remarcat de către unii membri ai Consiliului că persistenţa presiunilor dezinflaţioniste poate avea la origine şi tendinţe structurale în economia globală.
Discutând evoluţia recentă a economiei, membrii Consiliului au evidenţiat ritmul peste aşteptări atins de creşterea economică în trimestrul II, de 6 la sută în termeni anuali, ceea ce indică o creştere mai amplă a excedentului de cerere agregată, inclusiv în perspectivă apropiată. S-a subliniat, de asemenea, faptul că determinantul major al accelerării creşterii economice a continuat să-l constituie cererea de consum, stimulată de majorarea veniturilor populaţiei, de măsurile fiscale implementate şi de condiţiile financiare favorabile. O evoluţie pozitivă s-a considerat a fi creşterea aportului formării brute de capital fix la dinamica PIB, îndeosebi pe seama investiţiilor din sectorul privat.
În cadrul dezbaterii s-a scos în evidenţă faptul că exportul net şi-a sporit însă contribuţia negativă. Unii membri ai Consiliului şi-au exprimat în acest context preocuparea pentru dinamica deficitului de cont curent, notând că acesta a consemnat aproape o dublare în trimestrul II – deşi rămâne în perimetrul sustenabilităţii –, ca urmare a majorării semnificative a soldului negativ al balanţei bunurilor şi al balanţei veniturilor primare. Alţi membri ai Consiliului au semnalat însă temperarea adâncirii deficitului extern în iulie, inclusiv pe fondul creşterii intrărilor de fonduri europene, precum şi evoluţia încurajatoare a investiţiilor străine directe.
S-a arătat că, din perspectiva formării PIB, sectorul serviciilor a continuat să aducă principala contribuţie la dinamizarea activităţii economice.
Membrii Consiliului au remarcat că intensificarea activităţii economice a fost însoţită de avansul alert al efectivului salariaţilor din economie şi de scăderea ratei şomajului BIM până la minimul perioadei postcriză, sugerând continuarea tensionării condiţiilor pe piaţa muncii. S-a observat că ritmul anual de creştere a câştigului salarial mediu net pe economie s-a accelerat în intervalul aprilie-iulie, exclusiv datorită creşterii dinamicii din sectorul privat; aceasta a depăşit pragul de 10 la sută pentru prima dată în perioada postcriză, evoluţie atribuibilă doar parţial majorării în luna mai a salariului minim brut pe economie. S-a subliniat faptul că dinamica anuală a costurilor salariale unitare din industrie s-a menţinut pe ansamblul trimestrului II la nivelul ridicat atins în intervalul precedent. Unii membri ai Consiliului au remarcat însă şi semnificativa ameliorare a productivităţii muncii în trimestrul II, de natură să compenseze integral sporul de ritm al câştigurilor salariale din industrie; în acelaşi timp s-a exprimat opinia că saltul consemnat în luna iulie de costurile salariale unitare reflectă, în bună măsură, un efect de calendar, ceea ce ar implica o mişcare corectivă pe parcursul trimestrului III.
În ceea ce priveşte condiţiile monetare reale, membrii Consiliului au apreciat că acestea şi-au păstrat caracterul stimulativ în trimestrul III, în condiţiile în care atât ratele dobânzilor pieţei monetare interbancare – care se situează sub nivelurile consemnate în alte ţări din regiune –, cât şi cursul de schimb al leului au tins să coboare şi să se menţină ulterior la valori uşor inferioare celor din intervalul precedent; s-a concluzionat că evoluţiile au survenit pe fondul gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar, precum şi al ameliorării sentimentului pieţei financiare internaţionale, în principal ca urmare a semnalelor date şi a deciziilor adoptate de principalele bănci centrale ulterior votului pentru Brexit.
În acest context, membrii Consiliului au remarcat că în primele luni ale trimestrului III creditul acordat sectorului privat a continuat să crească în termeni anuali reali, dar într un ritm mai lent decât în intervalul anterior, evoluţie determinată de operaţiunile de curăţare a bilanţurilor băncilor comerciale prin externalizarea creditelor neperformante şi de efectul statistic al creşterii ratei anuale a inflaţiei. Toţi membrii Consiliului au fost de acord că impactul înăspririi în trimestrul II a standardelor de creditare pe segmentul creditelor pentru locuinţe pare a fi deocamdată modest din perspectiva fluxului de credite noi, datele disponibile până în prezent fiind însă insuficiente pentru o evaluare cuprinzătoare a acestuia.
Membrii Consiliului au evidenţiat, de asemenea, persistenţa decalajului dintre variaţia pozitivă a componentei în lei şi cea negativă a componentei în valută, precum şi creşterea la 55,9 la sută a ponderii în total a creditului în lei, în luna august, de natură să certifice îmbunătăţirea transmisiei politicii monetare şi să contribuie la atenuarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare şi la creşterea robusteţii economiei. În unanimitate s-a exprimat ideea că această tendinţă este semnificativă pentru parcursul urmat de economia României spre întărirea capacităţii de rezilienţă la şocurile pieţei financiare globale.
Membrii Consiliului au făcut referiri şi la procesul de monetizare a economiei. S-a constatat că masa monetară a continuat să crească în ritmuri de două cifre în primele luni din trimestrul III, susţinută preponderent de componenta sa cea mai lichidă – masa monetară în sens restrâns –, a cărei evoluţie s-a corelat cu dinamica activităţii economice şi costul de oportunitate scăzut al deţinerii de active monetare cu grad mai ridicat de lichiditate.
În cadrul discuţiei privind evoluţia viitoare a inflaţiei, s-a observat că actuala proiecţie pe termen scurt reconfirmă perspectiva menţinerii ratei anuale a inflaţiei în teritoriul negativ până în decembrie 2016, în condiţiile continuării manifestării efectelor tranzitorii ale scăderii cotei standard a TVA. Acestea sunt reflectate mai pregnant de dinamicile anuale ale preţurilor administrate şi ale preţului combustibililor, anticipate a-şi păstra în următoarele luni valoarea negativă; în schimb, inflaţia CORE2 ajustat şi preţurile LFO sunt aşteptate să-şi consolideze ritmurile anuale pozitive de creştere. Perspectiva imediată a inflaţiei este compatibilă cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu a acesteia, care anticipează revenirea ratei anuale a inflaţiei în teritoriul pozitiv şi apoi în interiorul intervalului de variaţie al ţintei staţionare pe parcursul anului 2017, urmată de poziţionarea ei la începutul anului 2018 în jumătatea superioară a acestuia, pe fondul epuizării efectelor reducerilor cotei standard a TVA şi ale şocurilor dezinflaţioniste globale, precum şi al manifestării presiunilor inflaţioniste ale cererii agregate şi ale costurilor salariale unitare. S-a remarcat de către unii membri ai Consiliului că presiuni dezinflaţioniste semnificative în economia globală pot influenţa dinamica efectivă a inflaţiei.
Membrii Consiliului au apreciat că incertitudinile şi riscurile la adresa actualei perspective a inflaţiei generate de factorii de natura ofertei rămân semnificative, nefiind însă de natură a afecta durabil anticipaţiile pe termen mediu. S-a considerat că, pe termen scurt, o relevanţă sporită o au incertitudinile ce marchează perspectiva preţului petrolului, dar mai ales pe cea a preţurilor LFO, date fiind, pe de o parte, măsurile adoptate la nivelul UE pentru limitarea efectelor embargoului impus de Rusia şi tendinţa ascendentă manifestată recent de preţurile internaţionale ale materiilor prime agricole şi, pe de altă parte, potenţiala creştere peste aşteptări a ofertei interne de asemenea produse. De asemenea, au fost reiterate incertitudinile asociate evoluţiei viitoare a inflaţiei ce decurg din riscurile în dublu sens la adresa cursului de schimb al leului, induse de mediul extern şi de cel intern; acestea au ca surse deciziile de politică monetară ale băncilor centrale majore şi ale celor din regiune, precum şi evoluţiile din economiile emergente, respectiv contextul intern şi conduita politicii fiscale şi de venituri. În acest context, o parte din membrii Consiliului au menţionat că actualul coridor al ratelor dobânzilor la facilităţile permanente ale BNR este de natură să ofere o mai mare flexibilitate politicii monetare.
În ceea ce priveşte influenţa factorilor fundamentali, membrii Consiliului au remarcat ajustarea ascendentă a ritmului creşterii economice anticipat pentru trimestrul III, pe fondul recentelor evoluţii economice şi financiare interne şi externe, implicând pe termen scurt o amplificare peste aşteptări a gap-ului pozitiv al PIB şi a presiunilor sale inflaţioniste. Inclusiv din perspectiva comportamentului indicatorilor cu frecvenţă ridicată, este de aşteptat ca principala contribuţie la creşterea economică să continue să fie adusă în trimestrul III de cererea de consum, secondată de un aport modest al investiţiilor, în timp ce contribuţia exportului net se anticipează a rămâne negativă. În analiza făcută, o mare parte a membrilor Consiliului a invocat nevoia urmăririi atente a evoluţiilor creşterii economice din perspectiva potenţialelor riscuri de supraîncălzire a economiei, subliniindu-se totuşi că astfel de semne nu se văd deocamdată. În aceeaşi ordine de idei, în dezbateri s-a scos în evidenţă necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice în vederea consolidării economiei româneşti.
Membrii Consiliului au remarcat prelungirea caracterului dual al principalelor incertitudini legate de evoluţia factorilor fundamentali ai inflaţiei. O relevanţă aparte a fost atribuită efectelor nefavorabile pe care le-ar putea exercita asupra redresării economice a zonei euro/UE rezultatul referendumului din Marea Britanie, evoluţiile din sistemul bancar european şi din economiile emergente majore, precum şi tensiunile geopolitice. Totodată, s-a evidenţiat persistenţa incertitudinii privind magnitudinea efectelor decurgând din Legea privind darea în plată şi din alte iniţiative legislative ce vizează sectorul bancar. În cadrul discuţiilor, a fost reliefată o anticipată relaxare a politicii fiscale şi a celei de venituri în perioada următoare, dată fiind execuţia bugetară din primele opt luni ale anului. S-a remarcat şi creşterea incertitudinii privind conduita pe orizontul de timp mai îndepărtat a acestor politici. În acest context, membrii Consiliului şi-au reiterat preocuparea faţă de ritmul inconstant de realizare a investiţiilor publice şi a reformelor structurale, de natură să afecteze potenţialul de creştere şi competitivitatea economiei româneşti.
În aprecierea membrilor Consiliului, contextul analizat justifică menţinerea conduitei actuale a politicii monetare, în vederea asigurării stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Astfel, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută; totodată Consiliul de administraţie a decis în unanimitate menţinerea la +/- 1,50 puncte procentuale a coridorului simetric format de ratele dobânzilor la facilităţile permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar, precum şi menţinerea nivelului actual al ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei ale instituţiilor de credit.
În legătură cu nivelul ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit, dată fiind reducerea creditării în valută, consolidarea rezervelor valutare peste nivelul adecvat în perioada recentă şi în perspectivă, precum şi îmbunătăţirea structurii acestora, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate reducerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 10 la sută de la 12 la sută începând cu perioada de aplicare 24 octombrie-23 noiembrie 2016. Măsura vizează continuarea armonizării mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele şi practicile în materie ale Băncii Centrale Europene şi ale principalelor bănci centrale din statele membre ale Uniunii Europene.
