Caută doar în titlu
Bănci și Asigurări

BCR, UniCredit şi Raiffeisen trebuie să-şi găsească singure finanţare, că de la Viena vor primi tot mai puţin

Cu alte cuvinte, dacă vor să mai dea credite, BCR, UniCredit Ţiriac Bank şi Raiffeisen Bank trebuie să atragă mai multe depozite de pe piaţa locală, să lanseze emisiuni de diferite tipuri de obligaţiuni şi să obţină finanţare de la instituţii financiare internaţionale precum BERD şi BEI. Totul pentru ca băncile-mamă să fie despovărate treptat de efortul asigurării surselor de finanţare pentru operaţiunile locale.

Banca centrală a Austriei a anunţat că împreună cu Autoritatea Pieţelor Financiare a stabilit un set de măsuri care ar trebui să facă mai sustenabile modelele de business ale băncilor austriece care operează în Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est. Măsurile vor fi publicate până la sfârşitul acestui an cu titlul de instrucţiuni de ordin prudenţial.

La fel ca în 2009, austriecii resimt povara expunerii masive a propriilor bănci pe regiune şi pe România în particular, se tem că ar putea fi penalizaţi din această cauză şi la nivelul ratingului de ţară, pierzându-şi calificativul AAA, şi caută soluţii pentru a le putea spune investitorilor şi analiştilor că subsidiarele bancare din regiune nu îi sunt "ca o piatră de gât".

La finalul lui 2008 autorităţile şi băncile austriece au presat Bucureştiul să încheie un acord cu FMI pentru ca Austria să se poată simţi mai în siguranţă. În 2009 statul austriac a intervenit cu mai multe miliarde de euro pentru a-şi sprijini băncile. Acum, cu noile cerinţe de capital, ar putea fi nevoit să o facă din nou, însă încearcă să evite acest scenariu şi atunci presează băncile să-şi lase filialele din regiune să găsească finanţare pe cont propriu.

Ţinta finală: subsidiarele locale ale băncilor austriece va trebui să se asigure că raportul dintre creditele noi şi refinanţarea în monedă locală nu trece de 110%.

În prezent, pe portofoliul total UniCredit Ţiriac Bank este cea mai dezechilibrată dintre filialele celor trei grupuri austriece, cu un raport credite/depozite de 140%, urmată de BCR, cu 129% potrivit datelor raportate la nouă luni, şi de Raiffeisen cu 125,7%, potrivit datelor raportate pe semestrul I.

De asemenea, supraveghetorii băncilor austriece le-au cerut să scrie planuri de măsuri prin care să se protejeze de potenţiale situaţii de criză. Comunicatul băncii centrale a Austriei în varianta în engleză foloseşte chiar expresia "living wills", care se referă de obicei la tratamentul pe care o persoană intenţionează sau refuză să-l primească în cazul în care devine incapabilă să comunice sau să decidă.

Ne fac austriecii piaţă de finanţare în lei

Ewald Nowotny, guvernatorul Băncii Austriei, susţine că prin măsurile decise vor avea de câştigat pieţele financiare din regiune. Cu alte cuvinte, dacă BNR n-a reuşit în 21 de ani să construiască o piaţă a finanţărilor în lei, o face de-acum încolo Banca Austriei forţând BCR, Raiffeisen şi UniCredit să se finanţeze de pe piaţa internă şi nu de la Viena, aşa cum se obişnuiseră în ultimii ani pentru a putea pompa euro în economie.

"Acest set de măsuri va asigura un model de creştere sustenabil atât pentru economiile din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est, cât şi pentru băncile active în regiune, indiferent de ciclurile pronunţate de creştere explozivă urmată de prăbuşire. Nu doar că va contribui la stabilitatea pieţelor financiare locale, dar va face ca expunerea Austriei faţă de regiune să devină mai sustenabilă", spune Nowotny citat în comunicatul băncii centrale de la Viena.

Instituţia precizează că măsurile au fost definitivate la capătul mai multor luni de consultări cu fiecare bancă şi pregătesc terenul pentru un model de business cu finanţare pe termen lung adecvată.

Situaţia băncilor austriece s-a complicat recent după ce a ieşit la iveală necesarul de capital suplimentar de care trebuie să facă rost până la vară - Erste are nevoie de 750 milioane de euro, Raiffeisen de 2,5 miliarde de euro, iar întreg grupul UniCredit de nu mai puţin de 7,5 miliarde de euro.

Cât de pregătite sunt băncile locale pentru noul model de business

BCR, cea mai mare bancă din România, este deja în bună măsură poziţionată pentru noul model. Încă din 2009 Erste a pus banca locală să-şi facă un program de finanţare externă de 3 mld. euro, însă a continuat să-i asigure finanţare de la Viena. De asemenea, BCR are o cotă de piaţă foarte puternică, de circa 21% (23% la depozitele de retail în lei şi 24% la cele în valută), pe piaţa depozitelor atrase de la clienţi şi mai are şi un portofoliu de titluri de stat de 13,2 mld. lei (3 mld. euro) cu care poate obţine finanţare de la BNR.

Raiffeisen avea la jumătatea anului depozite de aproape 3,5 mld. euro, fiind în mod tradiţional una dintre băncile cu stabilitate mare a resurselor atrase de la clienţi în pofida unei politici conservatoare la nivelul dobânzilor bonificate. De asemenea, banca lucrează la un program de finanţare externă de tipul EMTN folosit deja de BCR.

UniCredit Ţiriac Bank are o poziţie diferită dată de faptul că în ultimii ani s-a concentrat pe businessul corporate, unde depozitele sunt volatile. Baza de depozite moştenită de la fosta Banca Ţiriac, care avea o poziţie importantă pe piaţa de retail, s-a risipit, iar astăzi banca italo-austriacă are depozite de 2,3 mld. euro la credite de 3,6 mld. euro. UniCredit a anunţat deja că se va apuca să strângă depozite şi se gândeşte să emită obligaţiuni pentru a-şi reduce dependenţa de banca-mamă.

O situaţie specială are Volksbank România, care nu a încăput în tranzacţia cu ruşii de la Sberbank. Recent a fost transferată pe un vehicul controlat de Volksbank Austria, însă această bancă nu şi-a rezolvat problemele în ciuda vânzării restului afacerilor din regiune. În presa de la Viena se vorbeşte despre posibilitatea înfiinţării unei "bad-bank" care să cureţe Volksbank de activele neperformante care riscă să o sufoce. De asemenea, banca ar avea nevoie de un miliard de euro pentru consolidarea capitalului. Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu Volksbank România în aceste condiţii.

BCR (Erste Group)
11,6 mld. euro - era soldul creditelor acordate de bancă la sfârşitul lunii septembrie
9 mld. euro - era volumul depozitelor atrase la sfârşitul trimestrului al treilea
129% - este raportul credite/depozite înregistrat în septembrie
20,7% - era cota de piaţă după active la jumătatea anului

Raiffeisen (Raiffeisen International)
4,4 mld. euro - era soldul creditelor acordate de Raiffeisen la sfârşitul lunii iunie
3,5 mld. euro - era volumul depozitelor atrase de bancă la jumătatea anului
126% - este raportul credite/depozite înregistrat în iunie de Raiffeisen
6,5% - era cota de piaţă după active la sfârşitul lunii iunie

UniCredit Ţiriac (UniCredit Bank Austria)
3,6 mld. euro - era soldul creditelor acordate de bancă la sfârşitul trimestrului al treilea
2,3 mld. euro - era volumul depozitelor atrase la sfârşitul lunii septembrie
140% - este raportul credite/depozite înregistrat în septembrie
5,8% - era cota de piaţă după active la jumătatea anului.

Andreas Treichl, şeful Erste Group, traversează o perioadă de presiune după ce a anunţat la nouă luni pierderi de 973 mil. euro şi perspectiva ca întreg anul să se încheie pe pierdere.

Herbert Stepic, şeful Raiffeisen Bank International, trebuie să le spună investitorilor cum va face rost de 2,5 mld. euro pentru consolidarea capitalului, cu 600 mil. euro peste estimările iniţiale.

Ewald Nowotny, guvernatorul băncii centrale a Austriei, afirmă că nu există riscul ca UniCredit Bank Austria, Erste Group şi Raiffeisen Bank International să se retragă din regiune.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.