Banca şi-a restructurat organigrama, ca parte a strategiei de dezvoltare pentru perioada 2013-2017, urmărind în principal eficientizarea proceselor şi costurilor, alinierea la noile cerinţe de business prin introducerea unor activităţi noi şi calibrarea numărului de funcţii şi poziţii existente la dimensiunea actuală a afacerii, dar şi reducerea nivelurilor ierarhice.
"Totodată, s-a urmărit şi implementarea recomandărilor Băncii Naţionale a României din cadrul rapoartelor de supraveghere încheiate în urma acţiunilor desfăşurate în anii 2012 şi 2013", se arată în raportul băncii aferent anului trecut.
Primele procese revizuite şi eficientizate au vizat activităţile de creditare, deschidere de cont, restructurare şi recuperare creanţe pentru persoane fizice şi firme.
Carpatica a mizat pe creşterea nivelului de leadership din organizaţie, prin atragerea de specialişti cu renume din piaţa bancară şi prin identificarea salariaţilor cu potenţial din cadrul băncii. Totodată, a revizuit politica de remunerare şi a implementat un sistem de management al performanţei.
Instituţia de credit a avut anul trecut cheltuieli cu salarii şi alte elemente asimilate de 76,066 milioane lei (17,21 milioane euro), nivel similar celui din 2012, de 76,064 milioane lei. Din cei 1.090 de angajaţi pe care banca îi avea la finele anului trecut erau activi 1.012.
Politica de remunerare a salariaţilor, care a fost revizuită în cursul anului trecut şi aprobată de Consiliul de Supravehgere, urmăreşte încurajarea şi recompensarea performanţei, motivarea angajaţilor pentru a rămâne în bancă, dar şi atragerea de personal nou. În acelaşi timp, aceasta nu trebuie să încurajeze asumarea excesivă a riscurilor.
Angajaţii Carpatica beneficiază de salariu/indemnizaţie de bază, cu revizuiri sau creşteri ale acestora, bonusuri, comisioane, premii sau alte beneficii, dar şi de un pachet non-financiar, care include tichete de masă, servicii medicale şi cursuri de dezvoltare profesională şi management al carierei, unde este cazul.
Pentru acest an, conducerea băncii a programat investiţii de 11,4 milioane lei, din care cea mai mare parte vor fi direcţionate către proiecte şi soluţii IT (4,9 milioane lei) şi amenajări şi reamenajări spaţii bancare (3,4 milioane lei).
În data de 10 aprilie, acţionarii Băncii Comerciale Carpatica cu drept de vot au aprobat propunerea managerilor de a analiza oportunitatea unei fuziuni a instuţiei de credit şi au respins solicitarea înaintată de Ilie Carabulea şi Corneliu Tănase privind înlocuirea conducerii executive.
CEO-ul băncii, Johan Gabriels, a declarat într-un interviu acordat MEDIAFAX, că managementul şi-a propus să găsească până în septembrie o variantă de fuziune care să susţină propulsarea în Top 10, cu păstrarea numelui, având şi susţinerea acţionarului majoritar, Ilie Carabulea, în ciuda unor probleme de comunicare iniţiale.
Banca Carpatica avea la finele anului trecut active de peste 4 miliarde de lei, corespunzătoare unei cote de piaţă de circa 1%, ceea ce o plasează pe poziţia 20 în sistemul bancar.
El a arătat că 2013 a fost un an de succes, nu doar din perspectiva rezultatelor financiare obţinute de bancă, ci şi pentru că a reuşit să creeze o echipă managerială competitivă. Gabriels spune că a acceptat să preia Banca Carpatica şi pentru că momentul din piaţă îndrepta afacerile către băncile româneşti.
Gabriels a explicat că din momentul în care a acceptat postul de CEO a avut sarcina să construiască o nouă echipă de conducere şi să dezvolte banca pentru a intra în Top 10, obiectiv reiterat în faţa acţionarilor şi într-o AGA din septembrie 2013.
Banca mizează în acest an pe un profit net de 37,7 milioane lei, uşor sub câştigul consemnat anul trecut de 38,4 milioane lei, în condiţiile scăderii veniturilor cu 5%, la 207,1 milioane lei, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat luni de AGA.
Instituţia de credit a consemnat anul trecut venituri totale de 218,1 milioane lei.
Cea mai mare parte a profitului, respectiv 24,2 milioane lei a urma să fie obţinut din activităţile de trezorerie, iar încă 6,3 milioane lei de pe linia de business "Comercial".
Cheltuielile ar urma să crească în acest an cu 2%, la 153,6 milioane lei, de la nivelul înregistrat anul trecut, de 150 milioane lei.
BNR a suspendat, la jumătatea lunii martie, dreptul de vot pentru principalul acţionar al băncii, Ilie Carabulea, aflat în arest, dar şi pentru Corneliu Tănase, care acţionează concertat cu Carabulea.
Ulterior, BNR a extins cu încă patru persoane grupul de acţionari care acţionează concertat la Banca Carpatica, incluzând şi noii acţionari care au preluat titluri de la Corneliu Tănase, întrucât Ilie Carabulea a finanţat o parte din achiziţii.
Ilie Carabulea controlează 41,2898% din capitalul social al băncii, iar Corneliu Tănase deţinea anterior unor tranzacţii 11,2179% din titluri.
Cei doi au dorit înlocuirea conducerii executive prin modificarea statului şi componenţei Consiliului de Supraveghere şi Directoratul.
Titlurile Băncii Carpatica sunt listate la Categoria I a Bursei de Valori Bucureşti, închizând şedinţa de tranzacţionare de miercuri la 0,0640 lei/acţiune, în scădere cu 0,78% faţă de referinţă. La această cotaţie, banca are o capitalizare de 201,36 milioane de lei (45,2 milioane euro).
