Prof. univ. dr. Vlad Nistor este decanul Facultatii de Istorie din Universitatea Bucuresti si, de anul trecut, e directorul Institutului Diplomatic Roman, institutie infiintata in aceeasi perioada si care, deja, s-a impus cu succes pe plan extern, aducand "o infuzie de sange proaspat" in peisajul diplomatic romanesc.
- Conduceti Institutul Diplomatic Roman din anul 2005, an in care acesta a si luat fiinta, de fapt. Pe scurt: cum a aparut IDR?
- In mod formal, el este rezultatul jonctionarii a doua institutii preexistente: Academia Diplomatica din cadrul Ministerului Afacerilor Externe si Institutul Roman de Studii Internationale "Nicolae Titulescu" (IRSI), care functiona tot sub egida MAE. IRSI a fost creat la inceputul anilor '90, iar Academia Diplomatica fiind o institutie de training, de formare a diplomatilor, a luat fiinta la inceputul anilor 2000, ca rezultat al unor tentative anterioare din vremea ministeriatului lui Andrei Plesu. Romania, spre deosebire de multe alte tari din zona, are traditie in formarea diplomatilor. In anii '60 existau cursuri postuniversitare organizate de ministerul comunist al Afacerilor Externe, in colaborare cu Facultatea de drept a Universitatii din Bucuresti, perioada in care unii dintre vecinii nostri nu aveau inca asa ceva. De exemplu, cazul colegilor bulgari care, la inceputul anilor '90, inca isi mai formau diplomatii la Moscova, Kiev si Petersburg.
- Care sunt directiile pe care isi desfasoara activitatea Institutul Diplomatic Roman?
- Ele sunt in mod prioritar patru. 1) Formarea si perfectionarea diplomatilor, prin organizarea unor cursuri de training pentru personalul integrat prin concurs national in Ministerul Afacerilor Externe. IDR functioneaza de un an, dar primele cursuri au inceput abia la inceputul lunii mai 2006, cand s-au definitivat concursurile de admitere. In afara acestora, organizam si cursuri de relatii internationale dedicate nediplomatilor, mai precis, functionarilor internationali, publici si altor persoane interesate. De asemenea, avem in plan cursuri de scurta durata, pentru diplomati aflati la mijlocul carierei, care vor demara chiar in aceasta toamna, dar si cursuri pentru alte categorii de persoane: diplomati straini acreditati la Bucuresti sau originari din tari care ne solicita ajutorul (avem astfel de solicitari din Irak, Sudan, Republica Moldova). In plus, luna aceasta am organizat si cursuri gratuite pentru personalul Camerei Deputatilor in vederea pregatirii Summitului Francofoniei. 2) Constituirea unui departament de cercetare care sa furnizeze expertiza alternativa catre MAE, analizele directiilor din minister fiind uneori completate cu rezultatele obtinute de colegii nostri din departamentul de cercetare. 3) Editarea arhivelor diplomatice, depozitate de MAE. Avem un grup de colegi cercetatori, istorici care se ocupa in exclusivitate de editare. 4) Reorganizarea si reintroducerea in circuitul public a impunatoarei Biblioteci MAE, fundamental neglijata din '90 incoace, in mod succesiv scoasa din diverse locatii - mai intai din Palatul Victoria, apoi dintr-o cladire a MAE, iar astazi gasindu-se la noi. Vom incerca sa o transformam intr-o biblioteca publica, cat putem de repede.
- Ati pomenit de niste planuri de cercetare. In ce constau si care sunt instrumentele cu care se realizeaza?
- In primul rand, vom scoate mai multe publicatii periodice: Revista institutului diplomatic roman (bianuala), al carei director este presedintele IDR, ministrul afacerilor externe, domnul Mihai-Razvan Ungureanu. Apoi, in luna decembrie speram sa apara primul numar al unei reviste in limba engleza, o continuare a revistei IRSI, intr-o noua varianta intitulata Romanian Journal of International Studies - un anuar, de fapt. Va aparea si un al treilea anuar, Revista romana de istorie diplomatica, editata de colegii mei istorici care se ocupa de arhivele diplomatice. In sfarsit, rezultatul cercetarii efective se va finaliza intr-o serie de volume monografice, din care, in acest moment, patru sunt sub tipar. Primul contine cele trei conferinte sustinute la Bucuresti de catre un bun prieten al IDR, presedintele Institutului Diplomatic Portughez, profesor doctor Armando Marquez Guedes. Al doilea volum, semnat de Florin Diaconu, are ca tema noile modalitati de purtare a razboiului in lumea moderna; al treilea ii apartine colegului nostru Paul Duta, fiind axat pe problemele Africii contemporane, iar al patrulea este o crestomatie, in contextul revigorarii studiilor despre Marea Neagra. Acest volum reuneste contributiile romanesti consacrate antichitatii si evului mediu, urmand sa fie continuat cu un al doilea volum, anul viitor, pentru a trata si perioade mai apropiate. Dupa cum se stie, pentru istoriografia romaneasca, de la Bratianu si Iorga incoace, Marea Neagra a reprezentat o preocupare permanenta.
- As vrea sa vorbiti ceva mai pe larg despre publicarea arhivelor diplomatice. Este un subiect care, sunt convinsa, intereseaza opinia publica romaneasca.
- In Romania, din 1992 incoace, au existat doua comisii constituite legal, cu sprijinul financiar al MAE, a caror obligatie era aceea de a infiinta Colectia nationala de documente diplomatice. Au fost editate numai volume conjuncturale de tip relatii romano-chineze, Romania-Vatican, Romania-Spania s.a.m.d., toate foarte importante, dar nici un singur volum din aceasta importanta colectie care ar trebui sa cuprinda in ordine strict cronologica - cu inerentele deviatii tematice - totalitatea documentelor care fac substanta diplomatiei romanesti, de la infiintarea Romaniei moderne si pana cand ne va da voie legea sa declasificam documente. IDR va edita trei serii: Vechiul Regat, Romania interbelica si Romania postbelica. Fiecare dintre responsabilii acestora are obligatia ca pana la sfarsitului anului sa predea un volum la tipar. Probabil, chiar in octombrie va fi gata de tipar primul volum care va aparea in aceasta serie, dedicat anului 1883.
- S-a facut cunoscut IDR-ul la nivel international?
- De la inceputul anului am reusit sa semnam patru acorduri: cu Institutul Diplomatic Portughez, cu institutul similar din Danemarca, cu Academia Diplomatica greceasca si cu institutul similar din Polonia si suntem in negocieri cu multe alte asemenea institutii. Ne pregatim sa semnam un acord cu o institutie chineza de profil si unul chiar cu o institutie similara din India. Dar atentia noastra prioritara se concentreaza asupra tarilor europene; am intrat, deja, in sistemul bianual al intalnirilor sefilor de training din ministerele de externe ale tarilor din Uniune - un club inchis in care sunt reprezentate ministerele statelor membre si, mai nou, Romania si Bulgaria. Personal, am fost la Londra in timpul presedintiei UE a Marii Britanii si la Viena in timpul presedintiei Austriei, iar acum se va duce la Helsinki colega mea Daniela Zaharia, in timpul presedintiei Finlandei, pentru discutii cu colegii din Uniunea Europeana.
- Ati vorbit mult despre contactele cu UE, dar despre SUA nu ne-ati spus, inca, nimic.
- Am avut un contact extrem de important cu Institute for Foreign Services, care este parte a Departamentului de Stat american. Mai mult, am avut o discutie privind eventualitatea semnarii unui acord. Pentru un astfel de document nu exista precedent, deoarece institutul acesta nu a semnat niciodata cu nimeni acorduri de acest tip. Este extrem de important pentru Romania sa aiba sansa unei colaborari atat de stranse si cred ca exista posibilitatea sa obtinem un raspuns pozitiv. "De ce Romania sa fie prima tara?" este singura intrebare care se poate pune si pe care, in ultima instanta, si-o pun si ei.
- O buna pregatire diplomatica va ajuta la schimbarea imaginii Romaniei in lume?
- Oricat de rauvoitor ai fi, nu poti sa nu vezi aceasta evolutie, infuzia de sange proaspat si de energie care deriva din schimbarile fundamentale pe care Romania le suporta astazi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
