O prima observatie, inainte de a merge mai departe: daca, asa cum se spune, cartile se scriu din carti, tomul promis de redactorul-sef al României literare va dovedi, daca mai este nevoie, ca, la o adica, din multe carti proaste se poate scoate o carte buna, desi, daca este vorba doar despre o antologie, nu putem sa ne asteptam ca o suma de nulitati sa dea, potrivit oricarei matematici elementare, altceva decât un multiplu de nulitate.
Citim mai departe: „Asist, de mai multa vreme, la o revarsare de literatura fara valoare in spatiul public, comparabila cu o maree neagra. Nu este vorba de exceptii nefericite, usor de ignorat, ci de un adevarat fenomen, care mareste raul de care sufera oricum in prezent literatura româna: scaderea vertiginoasa a numarului de cititori ai ei".
Fenomenul semnalat este neindoielnic si de o gravitate intelectuala imensa. Ne-am astepta ca o asemenea „maree neagra" sa suscite dorinta gasirii unei explicatii si, eventual, tentatia de a o stavili. Explicatia mi se pare la indemâna oricui: cartile confera prestigiu (intelectual) autorului si nimeni nu da pe afara de un asemenea atribut. Profuziunea unor atari productii (nu le numim literare) se datoreaza nu doar formulei „mult, multi, dar prosti", ci mai ales faptului ca cei prosti, multi dintre ei, au bani si cu bani poti sa faci azi orice, inclusiv sa-ti platesti o portie de fumuri literare. La urma urmelor, câti din anturajul unor astfel de „autori" il citesc pe Alex. Stefanescu pentru a afla ca tu comiti maculatura?!! (Cei care, eventual, cred ca exagerez ar trebui sa observe ca titlul stiintific de doctor este pe cale sa-si piarda orice urma de prestigiu fiind chiar la indemâna oricui da banul). Existenta posibilitatii de cumparare a tiparului, indiferent de calitatea textului propus spre publicare, ar putea fi o explicatie, desi ea nu este suficienta si nici cea mai batatoare la ochi. Sa nu uitam ca si inainte de 89 exista o editura, Litera, la care puteai sa publici contracost. Este adevarat, nu orice fel de text sub raport literar, ceea ce nu este cazul in zilele noastre.
Motivul principal al acestei situatii il constituie, mi se pare, inexistenta, la nivelul marii majoritati a tipografilor – gresit numiti editori, chiar daca sunt inscrisi ca atare la Registru -, a unui corp editorial calificat. Un tipograf (cinste exceptiilor!) este doar un intreprinzator care a vazut in sectorul Tiparituri o posibilitate de a face bani. Pe el nu-l intereseaza ce produse ies din presele lui – formularistica, afise electorale, caiete scolare etc. –, oprobriul, in cazul cartilor de literatura, cazând pe capul autorului. Tipografului nu-i poti interzice sa tipareasca, vânatorilor de prestigiu nu le poti interzice sa scrie si, pe multi dintre ei, este foarte greu chiar sa-i ajuti sa scrie mai bine.
Care ar fi atunci solutia pentru a reduce productia enorma de carte proasta (a o limita, fireste, fiindca si edituri cu renume pot da rebuturi, desi mai rar). Una dintre ele este crearea unei institutii care exista in orice societate civilizata: agentul literar, institutie care si-a dovedit eficacitatea pretutindeni si care functioneaza ca filtru intre autor si publisher. Imediat dupa 89, Dan-Silviu Boerescu a incercat sa puna pe roate o asemenea „afacere", dar a fost nevoit sa renunte. La ora aceea, lumea literara româneasca nu era pregatita pentru un atare demers. Am folosit intentionat termenul „afacere", fiindca un agent literar trebuie sa functioneze intr-un regim de piata, respectiv sa fie profitabil pentru a exista. Or, la nivelul drepturilor de autor care se practica la noi, chiar si un procent de 70% dintr-un contract nu reprezinta pentru cineva o motivatie pentru a se lansa intr-un asemenea business, caci orice procent din nimic reprezinta, potrivit oricarei matematici, tot nimic. Si totusi, exista si la noi agenti literari, unii care o duc binisor financiar, ceea ce-mi confirma spusele, dar, ce-i drept, ei nu se ocupa de scriitori români, ci de vânzarea de drepturi ale autorilor straini pe piata româneasca. Explicatia invocata este ca autorul român nu este rentabil. Asa o fi?
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
