Este tentatia spectaculara si subtil parodica pe care impetuozitatea imaginativa a tinerei artiste clujene Oana Pop, ne-o scoate in fata in doua sali de la parterul Muzeului de Arta din orasul bastinei sale artistice. Cunoscuta mai mult ca ceramista si alcatuitoare de frenetice desfasurari multimedia si instalationiste, dar preocupata, in fond, de tot ceea ce inteligenta si nelinistea ei creativa pot relationa polemic, sau prin incitante complementaritati cu alienanta conventionalitate a realitatii in care este constransa sa traiasca, Oana Pop se manifesta ca o prezenta tonica si incisiva prin energia inventiva pe care o degaja sau o inspira prin performantele ei artistice.
Ceea ce se intampla si in delirant-rafinatul sau proiect expozitional de la Cluj. Admirabila proba de recitire, prin filtrul unei viziuni si al unei perceperi ironic-lucide si deopotriva sensibile, a unui arhetip mitologic/biblic, reluat pana la istovire de intreaga suflare ganditoare a omenirii de oricand si oriunde - Pacatul cuplului originar.
Oana Pop adopta o atitudine de detasare mai putin ortodoxa fata de simbolurile iconice consacrate de intreaga mostenire vizuala in domeniu. Inchipuie cu verva si rafinament stilistic un alt soi de punere in scena, cu vadita disponibilitate si reconfortanta talmacire postmoderna, intr-o descatusare de savori lucide strabatute de sclipitoare pusee adolescentine de nonconformism imagistic. Este exact substanta discursului ei plastic, intr-o succesiune de seducatoare secvente, lapidar enuntate si intotdeauna surprinzator de vii si apropiate de firea nonlegendarista a contemporanilor sai. Ceea ce face deliciul privitorilor, fara a impieta insolent insa, fundalul spiritual mistic al temei.
Oana Pop nu bagatelizeaza substanta mesajului biblic, ci numai o repune in ecuatie printr-o noua si temperat insolita plamada imagistica, deloc ritualista si plina de candoare.
Culmea este ca artista foloseste in acest scop un palier stilistic extrem de bine fixat in memoria sensibila a traditiei iconistice autohtone. Ea porneste, cu o calificata acuratete, de la tehnicile si modelele conceptuale ale picturii pe sticla. Dincolo de acestea, ea inoveaza cu indrazneala, virtuoza adesea, pastrand insa elementele structurale si materiale (chiar si decoratia ramelor are ca pretext originar modelul icoanelor taranesti), pe care le adapteaza si le inserteaza in propriul proiect, cu o eleganta gestuala lesne observabila. Rezulta o constructie plastica alerta, de o savuroasa flexibilitate si incarcatura simbolica, cu vadite aluzii de scenografiere teatrala, deloc defetiste ori persiflante, dar unde stapane sunt expresivitatea inocent-modiglianesca a desenului si rigoarea compozitionala a fiecarei lucrari, intr-o viziune picto-grafica ce face vizibila exultanta fantastei (aproape onirice) gandiri plastice a artistei.
Un reusit si inspirat model de adecvare, asadar, la mentalitatile si cutumele culturii vizuale ale generatiei careia ii apartine.
Nota spectaculara, pedant pusa in opera de artista, este ea insasi un recurs postmodern al unei povestiri arhicunoscute. Oana Pop incearca sa o salveze de la banalitate. Isi refuza, de aceea, repetitivitatea plicticoasa, neutra a simbolurilor, prin admirabila si foarte personala reconcepere a personajelor progoniste, ca si amuzanta reambientare si animare a spatiului paradiziac, epuizat altfel de conventionalitatea ticurilor vizuale mostenite. Isi aroga chiar inventarea unei alte conventii figurative, mai liberale, gratie unei ipostazieri suav si galant caricaturale si unui tratament coloristic perfect controlat in datele lui tehnice si expresive si compatibil cu retetarul, adus insa la zi, al mestesugului picturii pe sticla.
O experienta pe care Oana Pop a mai exersat-o si cu alte prilejuri (la Simpozionul de la Cucuteni din 2006, de pilda), unde pasiunea ei cercetatoare are o temeinica motivatie de asumare culturala si de cunoastere profesionala
Marul din ceramica (sau butaforie) aurita din uvertura parcursului expozitional pare a fi chiar simbolul semnificativ al intregului sau discurs plastic. Adaugati la acesta si instalatia monumentala din teracota angobata, colorata aleatoriu, inchipuind "gradina Raiului", si veti avea imaginea sublimata si virtuala a acestui "picnic paradiziac", deopotriva hatru si serios, prin toata suita de consecinte, intelesuri si sperante ce o inoculeaza cu talent artista in constiinta privitorului sau de astazi si de pretutindeni.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
