Sa zicem ca printr-un miracol politic noua Constitutie ne va proiecta direct in Europa. Recunosc ca am unele emotii. Eu, personal, nu sunt tocmai pregatit. Sigur - hotii nostri si-au dovedit clasa in Italia si Austria. Nu cred ca au fost cu nimic mai prejos decat confratii lor de-acolo. Poate un plus de inventivitate si hotarare. Ei n-au de ce avea complexe. Dar eu?
Am in minte un incident destul de simplu. Fiind eu intr-un oras elevetian de mai multe zile si observand, in sfarsit, cum arat pe strada in comparatie cu ceilalti, am hotarat sa sacrific niste bani si sa ma imbrac in asa fel incat sa nu mai atrag atentia. Adica privirile. Pana la urma la asta se reduce confortul stradal al romanului aflat in tari cu standarde recunoscute de civilizatie - sa nu atraga atentia pe strada. Privirile celorlalti sa treaca pe deasupra lui asa cum trec peste ei insisi.
Mi-am cumparat, dupa multe ezitari, niste pantaloni decenti, negri si rezistenti, de la un magazin central, care se chema Blue Ridge. Mi-au fost ambalati perfect si pusi intr-o punga pe care scria numele magazinului. Vanzatoarea mi-a ciripit in nemteste sa am o zi buna si sa mai trec pe acolo. Ajuns acasa, am citit pe eticheta interioara ca acesti pantaloni scumpi si rezistenti se spala si separat de alte rufe, si intorsi pe dos. Ceea ce am si facut, cat am stat acolo, hranind masina de spalat cu mici monede elvetiene. Nici nu erau asa de mici - daca transformai in gand in lei.
Ajuns acasa, n-am putut sa ma mandresc cu ei prea mult, pentru ca nevasta-mea i-a spalat pe fata de doua ori, ignorand din rutina protestele mele. Considera pretentia aceasta un moft. O deficicenta a pantalonilor. Si nici pe departe o exigenta europeana.
Evident ca ne-am certat. I-am tinut o lectie despre sortarea rufelor in fata masinii de spalat - pe temperaturi, colorate la stanga, albe la dreapta. A intervenit si soacra-mea, sa aplaneze lucrurile. Considera si ea ca e un moft, dar tinea la linistea casei, asa ca mi-a promis ca va spala ea pantalonii litigiosi, cu mana. Asa ca i-am intors pe dos si i-am lasat la indemana. Doar ca ea, vazandu-i astfel, i-a intors din nou pe fata si i-a frecat strasnic, cum a frecat toata viata.
Si asa s-au decolorat fara noima, incat de data aceasta atrageam atentia pe strada aici. Acum, au ajuns pantalonii mei de mers la pescuit si de sapat in gradina. Si-i privesc uneori cu tristete, ruinati de mana mea, si-mi vine sa le spun: imi cer scuze ca v-am cumparat. Doar ca, auzindu-ma cineva vorbind singur, va spune ca acesta e efectul sejurului european asupra romanului prea sensibil.
Cum am spus, hotii nostri sunt deja calificati pentru Europa. Eu insa mai am cateva probleme. Poate de aceea au dreptate vamesii sa ma controleze pe mine intotdeauna mai atent decat pe ei!
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
