Cifrele oficiale susţin că Bookfest 2012 ar fi fost mai de succes decât cel de anul trecut: 90.000 de vizitatori (cu 12% mai mulţi decât anul trecut), vânzări cu 15% mai mari, 150 de expozanţi şi 300 de evenimente.
Dar nu asta mi s-a părut cel mai notabil, ci altceva, ceva care nu e specific unui târg de carte românesc, însă acolo se vede cel mai bine: pentru covârşitoarea majoritate a editurilor există o prăpastie uriaşă între efortul editorial şi cel de marketing. Sunt edituri care au publicat zeci, chiar sute de titluri din zone destul de pretenţioase, cu slabă aderenţă la publicul larg (ezoterism, ştiinţă avansată, religii orientale, filozofie), dar nu le fac nicio promovare, iar lansările - atunci când există - sunt triste rău de tot. Dar chiar triste fiind, e de nescuzat ca o editură să nu poată asigura mai mult de şase-şapte spectatori! Îmi amintesc că am fost odată la lansarea unui set de cărticele care aveau în total 15 autori - nici măcar ăia 15 nu erau toţi de faţă!!
Felul în care se desfăşoară lansarea, mai ales într-un târg de carte, care este cât de cât mediatizat, influenţează din plin soarta cărţii. Agitaţia creează agitaţie, curiozitate, interes şi în primul rând ceea ce se cheamă awarness, conştientizare, încunoştiinţare, aude lumea de tine şi de cartea ta. Cine se opreşte să afle despre ce e vorba la o lansare cu trei vorbitori care torc molcom în faţa a cinci ascultători?
Nu trebuie uitat un detaliu: lansarea unei cărţi, ca şi vernisajul unei expoziţii, sunt printre foarte puţinele forme de promovare gratuite sau în orice caz foarte ieftine. Dar şi promovările pe bani trebuie luate în calcul de la bun început. Cartea e un produs ca oricare altul, dacă nu ai un buget de marketing pentru ea, e foarte frumos că te-ai chinuit s-o scoţi, dar... cam atât. Şi NU este o economie, când tragi linia la final şi vezi cât ai încasat pe ea. Sau asta nu contează?
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
