O noua revista si-a facut aparitia in peisajul cultural al Clujului. Este vorba de Tabor, publicatie lunara editata de Mitropolia Clujului, Albei, Oradei si Maramuresului. Editorialul primului numar, semnat de IPS Bartolomeu Anania, ctitorul acestui mensual, ca si sumarul primelor aparitii definesc revista ca pe o arena de intalnire intre cult si cultura si ii atesta o sincera si reala vocatie a dialogului. Despre semnificatia acestui eveniment discutam cu prof. univ. dr. Mircea Muthu, decanul Facultatii de Litere din Cluj, membru in colegiul redactional al revistei.
- Care credeti ca este locul revistei Tabor in topografia publicistica a Clujului?
- Atunci cand vorbim despre topografia publicistica a Clujului, e bine sa ne referim la o perioada limitata, de la 1990 incoace, in care, pe de o parte, au continuat sa apara si s-au dezvoltat reviste clasicizate astazi, cum sunt Steaua, Tribuna, Korunk, Echinox, iar, pe de alta parte, au aparut reviste, cum ar fi Apostrof, care ii intregesc harta culturala. Daca incercam sa plasam Taborul pe aceasta harta, evident ca exista puncte comune si diferente specifice. Elementele comune constau, in primul rand, in preocuparea tuturor acestor publicatii spre latura teoretizanta, spre conceptualizarea unor directii, spre studiile de caz aplicate. La care se adauga aplicarea revistelor amintite la ritmurile existentei culturale dintr-o anumita perioada. Iar aici, Steaua, dar si Tribuna au avut un cuvant important de spus, intrucat au inregistrat, ca niste fine seismografe, miscarea culturala a Clujului, a Transilvaniei si, la urma urmelor, a tarii.
- IPS Bartolomeu declara ca publicatia raspunde unei realitati din cultura si spiritualitatea romaneasca contemporana, aceea a opacizarii dialogului. Cum reflecta programul revistei aceasta dorinta de deschidere?
- In spatiul cultural actual, macinat de atatea incertitudini, a aparut, firesc, dorinta de a se institui un dialog intre intelectuali si Biserica. Ecoul unui asemenea deziderat a fost insa aproape inexistent. De aceea am convingerea ca dialogul trebuie instaurat si alimentat fara intarziere, dar nu intre intelectuali si biserica, ci, asa cum spunea IPS Bartolomeu, intre intelectuali in spatiul sacru al Bisericii. Caci nu poate fi vorba de doua categorii distincte, care ar trebui sa-si vorbeasca peste gard, intrucat si clericii, si mirenii sunt, deopotriva, membri ai aceluiasi corp eclezial, fie si numai printr-un liant minimal, cel al botezului.
Pornind de la asemenea premise teoretice, programul s-a conturat cu multa acuratete din primele numere aparute. Si aici nu pot decat sa amintesc cuvintele aceluiasi Bartolomeu Anania din articolul-program al revistei, care enunta la modul asertoric profilul revistei drept ?tribuna a dialogului dintre teologie, filosofie, stiintele exacte, naturale, umaniste si politice, un spatiu in care se pot intalni colaboratori din tara si din strainatate, tineri si varstnici, barbati si femei, ortodocsi si prieteni ai acestora, crestini si necrestini, cu deschidere ecumenica?. La o cota mai inalta, dialogul poate fi nu doar intre teologie si disciplinele neteologice, ci si intre acestea laolalta, ele intre ele, angajandu-se pana la invecinare in ceea ce Basarab Nicolescu, membru si el in colegiul de redactie, a numit, pentru prima oara in cultura universala, transdisciplinaritate.
Tabor este, asadar, o revista multidisciplinara care, in aceste prime numere, abordeaza un numar de interpretari din zone diferite: cultura religioasa, preponderent ortodoxa, apoi stiinte exacte, unele chiar noi, cum ar fi nanostiintele, probleme de filosofie si de istorie culturala. In perspectiva, sunt convins ca revista nu va propune, ci va impune acest orizont interdisciplinar. Deocamdata, Taborul este la faza in care isi acordeaza instrumentele in anticamera studiilor interdisciplinare. Caci, pana la transdisciplinaritate, interdisciplinaritatea este o conditie sine qua non. As spune deci ca Taborul este o publicatie curajoasa sub raportul acestei deschideri.
- Asadar, revista nu propune, ci impune un profil. Care este acesta?
- Revista este interesanta pentru ca se dezvolta sub semnul unei angajari, in nici un caz politice sau patristice, ci efectiv culturologice. Multe dintre directiile vechilor umanioare, care erau destul de individualizante pana in epoca noastra, incep treptat sa fie absorbite de asa-numitele studii culturale. Or, revista este o pledoarie pentru examenul culturologic si, de aici, caracterul ei interdisciplinar. Ea propune o rescriere a unui anume stil socratic, acela al dialogului, de aceasta data pe suport de hartie. Caci astazi ochiul ia din ce in ce mai mult locul urechii. Asa se face ca revista apeleaza inspirat, tocmai ca urmare a acestui echilibru din ce in ce mai fragil intre vorba rostita si cuvantul scris, la ilustratie, care sprijina cuvantul in pledoaria lui proculturala. Numerele aparute sunt elocvente in acest sens. Primul, de pilda, contine schitele proiectului Bisericii Neamului, complementare studiului de arhitectura sacra publicat. Am convingerea ca, pe viitor, revista va da seama si de miscarea culturala, implinind un deziderat care a fost resimtit la inceput si de revista Steaua, cu sectiune de recenzii si note de lectura uneori polemice. Prin acest segment, o revista devine mai vie si se integreaza perfect intr-o anumita dinamica culturala. Deocamdata, Tabor nu are rubrici consacrate textului fictional, dar sunt convins ca, in momentul in care cineva va scrie, de pilda, un studiu despre erotica lui Vasile Voiculescu, precum Agape in exprimarea foarte nimerita a scriitorului Valeriu Anania, o asemenea incercare isi va gasi locul in revista. Cu siguranta ca in viitor vor exista si pagini de literatura fictionala de cel mai bun nivel, nu o literatura de tip experimental, ci una care sa sprijine, sa concretizeze cumva ceea ce ideologemele si conceptele vertebreaza studiile de culturologie. Prin urmare, desi editata de o Mitropolie, revista nu are un profil de publicatie strict bisericeasca sau eminamente teologica.
- In colegiul de redactie, se intalnesc atat clerici, cat si mireni. Cum functioneaza acest organism indispensabil activitatii redactionale?
- Colegiul de redactie este alcatuit din colegi care vin din orizonturi diferite. Este, de fapt, un colegiu-"evantai", in care centrul de greutate este alcatuit, in mod firesc, din clerici. Revista este tutelata de IPS Bartolomeu Anania care, dincolo de importanta extraordinara pe care o are ca traducator al Bibliei, este un scriitor cu o aura cu totul speciala, astfel ca in personalitatea lui se conjuga in mod fericit doua dimensiuni necesar complementare in atmosfera culturala romaneasca. In colegiu, balanta apleaca spre clerici. Acest lucru se vede si din structura revistei care, deocamdata, este preponderenta pe aceasta dimensiune, dar cu o deschidere foarte insemnata spre meditatie filosofica, culturologie, istorie culturala. As aminti, de pilda, aici studiul fundamental din primul numar al pr. Ioan Ica jr. despre teologia taborica a lui Grigorie Sinaitul, care, dincolo de o analiza aplicata la text, are si o remarcabila deschidere, apeland si la alte orizonturi in afara hermeneuticii crestine. Pe masura ce revista se va dezvolta, se poate foarte bine ca acest colegiu sa se modifice, dimensionat functional, pentru a asigura unitatea in diversitate a fiecarui numar, pe masura dialogului dintre cultura laica si cea religioasa.
Interviu realizat de Radu Constantinescu
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
