Parte a unei serii editate in 1935 de N.I.Norland, o carte postală ce are in prim-plan cunoscutul minaret alvilei "Cuibul Linistit" poartă explicatia: "Orientul României.Castelul regal Balcic".
Peste doar cinci ani, la 7septembrie 1940, in urma Tratatului de la Craiova, România a fostobligată să cedeze Cadrilaterul Bulgariei, pierzând astfelcomplexul regal de la Balcic - minunatul vis oriental ce-i fusesecreat si dăruit de marea sa regină Maria. A doua zi, inima regineiMaria (ce fusese depusă - conform dorintei testamentare exprese -in capela Stella Maris) a fost evacuată de urgentă si dusă incelălalt loc de suflet al Mariei, castelul Bran.
Născută pe insulele britanicedintr-un amestec de sânge celtic si slav, regina Maria s-aindrăgostit la prima vedere in 1922 (avea deja 47 de ani) de miculsi străvechiul port roman de la Marea Neagră Dionisopolis, carerezona perfect cu nevoia ei de mare, tot asa cum Branul răspundeaancestralelor sale amintiri din misterioasa lume a castelelormedievale. Dintr-o astfel de intâlnire peste veacuri a ethosuluinordic cu cel de miazăzi, regina Maria a creat in complexul devile, gradini, alei, izvoare de la Balcic un loc miraculos prinarmonia perfectă a tuturor detaliilor simbolice extrem denumeroase, prin frumusetea linistitoare ce nu poate fi tulburatănici măcar de cohortele de turisti (in majoritate români) si prinvraja omniprezentă si covârsitoare a personalitătii sale: "Poate căin lumea de azi există mai multă ură decât dragoste. Dar dragosteae mai puternică si, intr-o zi, chiar dacă nu voi mai trăi să o văd,ea trebuie să invingă".
Cel care a putut să transpună inoperă viziunea atât de complexă si delicată a Reginei Maria a fostun om format tot la confluenta dintre două lumi: elvetianul JulesJennin, care până la revolutia bolsevică fusese grădinarul-sef altarului Nicolae al II-lea si ingrijitorul parcurilor din jurulpalatelor de la Sankt-Petersburg. Acesta a putut-o intelege peMaria, realizând in 1926 proiectul complexului, inclusiv a grădiniidivine a lui Dumnezeu, a grădinii Ghetsimani, a grădinii ValuluiAlbastru, a Aleii vinului, a Puntii suspinelor... fiind in cele dinurmă inmormântat, impreună cu recunostinta reginei, in locul creatde el.
Regina Maria chiar a trăit cu oimensă bucurie in acel loc (finalizat in 1936, cu doi ani inainteamortii ei), avându-i alături in special pe fiica sa, principesaIleana si pe fiul său, printul Nicolae, care aveau propria lor vilăde resedintă - Săgeata albastră. Ileana, cea mai mică dintrefiicele Mariei, viitoarea maică Alexandra, a fost la fel de atasatăde Balcic ca mama sa. De altfel, in calitate de presedinta deonoare a institutiilor de fete ale Asociatiei Crestine din România,principesa Ileana a organizat acolo o colonie de vară pentru fetelerămase orfane după Primul Război Mondial. In acest decor alelegantei si rafinamentului delicat, Regina Maria isi primeanobilii săi oaspeti veniti fie cu masinile, fie cu elegante iahturice ancorau la pontonul de lemn din dreptul Cuibului linistit,oferind fiecăruia delicatese culinare potrivite personaliătii sigustului fiecăruia, uitându-se la filmele proiectate seara lacinematograf sau plimbându-se pe misterioasele alei ale grădinilor.Dintr-un port comercial cosmopolit, cu un aer oriental la inceputulsecolului XX, Balcicul a deveni sub bagheta magică a reginei Mariaun punct de atractie nu numai pentru protipendada politicăbucuresteană a epocii, ci si pentru lumea boem-artistică, pictoriigăsind acolo, atunci ca si acum, un stimulant peisaj.
In zilele noastre, autoritătilebulgare, fără nici un fel de prejudecăti sau resentimente, aurestaurat si redat circuitului turistic (după paragina sidezinteresul comunistilor) ceea ce ei numesc Complexularhitectural-botanic Dvoretsa-Balcic, transformându-l cuinteligentă si bun-gust intr-un agreabil punct de atractie. Maiales turistii români sunt intâmpinati la intrarea in complex si ingradina botanică de o alee străjuită nu numai de căsute doldora desuveniruri cu regina Maria si familia regală, ci si de restaurantecu meniuri scrise, cu umor, in româneste.
CALIN HENTEA (n.2 mai 1958), inginer politehnist (1983) si doctor (Magna cum Laude)in stiinte militare, a fost ofiter in cadrul M.Ap.N. (1986-2008),lucrând ca jurnalist militar de televiziune si presa scrisa si apoica ofiter specialist in operatii psihologice in cadrul NATO. Aefectuat misiuni NATO in Kosovo si Afganistan. A publicat mai multevolume despre propaganda, razboi mediatic si istorie militara inRomânia si Statele Unite. Din 2008 este colaborator al "Ziarului deDuminica" si revistei "Flacara".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
