La câteva luni după apariţia simultană în mai multe ţări occidentale („Inferno” a fost tradus în franceză, turcă, germană, olandeză, spaniolă, catalană, italiană, portugheză, finlandeză, norvegiană, suedeză şi daneză pentru lansări practic simultane), cel mai recent roman al celebrului Dan Brown putea fi cumpărat şi în versiune românească*) şi în mod cert va fi încă un succes de librărie, după eforturile imense şi inteligente de marketing. Romanul a fost achiziţioant urgent de o casă de filme şi pelicula este programată pentru decembrie 2015, tot cu Tom Hanks în rolul principal, ca şi în „Codul lui Da Vinci”. Dar cum se întâmplă de foarte multe ori în asemenea cazuri, este de salutat investiţia de inteligentă în promovarea cărţii, dar nu putem eluda valoarea slabă a romanului. Cel puţin aceasta este opinia unui/unor cititori pretenţioşi, care nu se mulţumesc cu puţin şi cu reţete reambalate. „Inferno” este, după părerea noastră, mai degrabă un roman de vacanţă, un pretext pentru iniţierea în opera lui Dante şi în pictura lui Botticelli.
Robert Langdon, profesorul de simbologie de la Harvard, personajul principal din „Codul lui Da Vinci”, se întoarce, de astă dată la Florenţa, apoi Veneţia şi Istanbul, pentru a rezolva o nouă enigmă. Brown recurge la aceeaşi reţetă de succes, amestecând abil referinţe istorice şi opere de artă cunoscute de toată lumea cu sensuri ascunse, care îi alimentează povestea.
Găseşti în roman mesaje codate, istoria artei, organizaţii secrete, ştiinţă; tehnologie modernă ultrasofisticată, energie, suspans; dar şi destulă previziune, aproape plictiseală, ajungi să sari pagini, ceea ce e de condamnat. Documentarea este impresionantă, atât în ceea ce priveşte „Divina Comedia” şi autorul ei, cât şi multe tezaure de artă ale celor trei oraşe în care se desfăşoară acţiunea. Dar stilul este grandilocvent, plin de emfază, cititorul, cel puţin cel pretenţios, nu este captat.
Însă Dan Brown are şi merite. Întâi, e un iluzionist remarcabil. În al doilea rând, abordează din nou teme de actualitate, extrem de delicate. Omenirea a ajuns să se înmulţească în proporţie geometrică, curând vom fi atât de mulţi, încât vom epuiza resursele, nu vom supravieţui şi specia umană va dispărea. Se poate face ceva pentru a opri acest deznodământ implacabil, ceva care să nu fie o molimă asemănătoare celor din Evul Mediu? Romanul fiind un thriller, nu vom dezvălui ideea lui Brown, nici răsturnările uimitoare de situaţii, dar remarcăm că, în orice caz din acest punct de vedere, cartea se susţine. Omenirea a ajuns la punctul în care trebuie să se gândească şi la supravieţuirea ei, înainte de a fi prea târziu.
Pentru cititorii care preferă să nu se gândească la probleme grave, romanul e o minunată călătorie prin palate pline de artă şi mistere, într-o Renaştere de valorile căreia încă ne bucurăm.
*) Dan Brown – Inferno. Traducere din limba engleză de Adriana Bădescu. Editura RAO
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
