„Hollywood-ul este în pană de idei. Veniţi la IndieLisboa să vedeţi ceva nou” - aşa sună sloganul unuia dintre evenimentele cinematografice cele mai pline de nerv, culoare şi îndrăzneală din lume. De-a lungul celor zece ediţii, Festivalul Internaţional de Film Independent de la Lisabona s-a concentrat asupra filmelor de profil realizate în toată lumea, fără discriminare de gen, lungime sau format.
Nici în acest an, mai ales că este o aniversare rotundă, festivalul nu a făcut excepţie. Cu nouă secţiuni care de care mai incitante, IndieLisboa a acoperit o zonă de interes cinematografic extrem de actuală şi atractivă: actuală pentru că mai toate cinematografiile lumii se află în criză financiară şi atractivă fiindcă presupune idei briliante în locul bugetelor impresionante. În ultimii ani, chiar şi marile studiouri hollywoodiene şi-au creat divizii independente, deşi filmele realizate sub această etichetă presupun în primul rând independenţă financiară (măcar parţială) şi abia apoi independenţă creativă (şi, de aici, film de autor). Aceste două priorităţi sunt inversate în cazul cinematografiilor europene.
Revenind la festivalul desfăşurat în capitala portugheză între 18 şi 28 aprilie, acesta a strâns în secţiunile sale genuri, teme şi subiecte pe toate gusturile cinefililor. Competiţia Internaţională, de exemplu, a fost gândită ca un pariu pe regizorii debutanţi sau aflaţi la al doilea film, incluzând filme ale acestora nedifuzate în Portugalia şi finalizate în anul curent sau în cel precedent, indiferent de gen - de la film de ficţiune, animaţie, documentar sau film experimental. Competiţia Naţională, pe de altă parte, a avut ca scop obţinerea recunoaşterii naţionale şi internaţionale pentru scurt-metrajele şi lung-metrajele portugheze realizate în 2012 şi 2013. Observator (secţiune necompetitivă) a inclus unele dintre cele mai importante titluri ale anului, în special cele aparţinându-le autorilor consacraţi. Cinema în dezvoltare / Emerging Cinema (una dintre cele mai interesante secţiuni - incluzând 48 de titluri -, printre vedetele căreia s-a aflat Le Grand Soir, al excentricilor Gustave Kervern şi Benoît Delépine şi în care a fost inclus şi filmul care a reprezentat România: Rocker, regizat de Marian Crişan) a fost cea definită prin noi tendinţe în cinematografia mondială, formule narative ingenioase, voci promiţătoare, incluzând creaţii originale ale unor cineaşti în plină afirmare. Secţiunea World Pulse s-a concentrat asupra vieţii contemporane, prezentând filme despre problemele globale sau locale ce definesc lumea de astăzi. La fel ca în anii precedenţi, Independent Hero, una dintre cele mai interesante secţiuni ale festivalului, a avut în atenţie cineaştii care au păşit dincolo de filmul de public, explorând direcţii noi şi neconvenţionale ale limbajului cinematografic.
De-a lungul timpului, această secţiune a găzduit şi a omagiat regizori precum Werner Herzog, Jay Rosenblatt, Michael Glawogger, Júlio Bressane, Heddy Honigman, Jacques Nolot, Shinji Ayoama, Jia Zhang-ke, Nobuhiro Suwa, Edgar Pêra, Johnnie To sau José Luise Guerín, precum şi filme prezentate în Berlinale Forum, noul cinema german, titluri prezentate la Festivalul de Film de la Sundance, producţii ale cinematografului argentinian contemporan sau ale cinematografului românesc independent. Una dintre cele mai puternic reprezentate secţiuni ale festivalului a fost IndieJunior, dedicată copiilor între trei şi cincisprezece ani (dar accesibilă întregului public al festivalului), demonstrând înţelegerea importanţei esenţiale a filmului pentru dezvoltarea imaginaţiei şi educaţia copiilor de toate vârstele. De asemenea, Director's Cut a cuprins titluri recent recondiţionate, redescoperite, precum şi filme având ca temă cinematograful însuşi, în dimensiunea sa artistică şi istorică, omagiind cineaşti printre care Harry Dean Stanton, Ben Gazzara, Peter Kubelka, Lon Chaney sau Jean-Louis Comolli (în timp ce grupajul Focus Ulrich Seidl a prezentat cinci titluri din filmografia excelentului cineast austriac). În fine, una dintre cele mai originale secţiuni ale festivalului a fost IndieMusic, ce a inclus în special documentare despre nume şi momente importante ale muzicii pop şi rock (precum Rolling Stones, Kurt Cobain, Charles Bradley, Jards Macalé, trupa Big Star din Memphis sau Lisboa Orchestra). În total, selecţia IndieLisboa a cuprins 48 de filme portugheze (38 de scurt-metraje şi 10 lung-metraje), dintre care 24 au concurat în secţiunea Competiţia Naţională.
În cele unsprezece zile de festival, 234 de filme au rulat în patru dintre cele mai importante cinematografe ale Lisabonei: Culturgest, Cinema São Jorge, Cinema City Classic Alvalade şi Cinemateca Portugheză. Pe lângă acestea, festivalul a inclus programele de proiecţii intitulate Capitale culturale europene - Guimarães 2012, Carte albă scurt-metrajelor din Quebec şi un program dedicat creaţiilor cineastului irlandez Patrick Jolley, dar şi activităţi culturale paralele, precum „Lisbon Talks Universidade Lusófona”, găzduind seminare pe tema „What if public funding didn't exist?” sau „Tabu Effect - Challenges for the future of Portuguese Cinema”. Creat cu scopul de a umple golul existent între cinema şi public şi de a atrage atenţia asupra celor mai interesanţi, inspiraţi şi originali cineaşti ai lumii, Festivalul Internaţional de Film Independent de la Lisabona s-a prezentat ca o forţă bine administrată, bifând cu brio toate componentele de care ţine succesul unui asemenea eveniment: selecţie excelentă, organizare fără cusur şi promovare profesionistă.
„Rocker vine dintr-o ţară care ne-a obişnuit cu tot ce e mai bun: România”
Cu atât mai mult, selectarea în festival a filmului românesc Rocker, al lui Marian Crişan, nu în competiţie, ci într-o secţiune ce presupune recunoaşterea implicită a creativităţii regizorului şi filmului respectiv, ne onorează. Concentrat asupra unui subiect neabordat până acum în cinematografia noastră, dependenţa de droguri, dar avându-l ca personaj central nu pe adolescentul dependent, ci încercările cumplite, disperarea şi zădărnicia resimţite de tatăl singur al acestuia, filmul este consistent, realist, puternic, dar deloc melodramatic şi impune un actor clujean consacrat în teatru, dar necunoscut în cinema: Dan Chiorean. Răsplătit deja cu binemeritate premii pentru interpretare (printre care cel acordat de Festivalul Internaţional de la Vilnius), acesta îşi transformă interpretarea în centrul de greutate al unei poveşti sensibile şi foarte umane. Proiectat pe 19, 21 şi 27 aprilie în cochetul Cinema City Classic Alvalade, filmul nostru s-a bucurat nu doar de un public interesat şi receptiv, dar şi de aprecieri apărute pe site-urile portugheze de cinema, precum: „Rocker are strălucirea şi consistenţa noului cinema românesc, care, după primul val, dovedeşte că nu şi-a diminuat cu nimic forţa” sau „Rocker este un film de luat în considerare, nu doar pentru că marchează întoarcerea în festival a lui Marian Crişan, care a participat la IndieLisboa în 2011 cu Morgen, dar şi pentru că vine dintr-o ţară care ne-a obişnuit cu tot ce e mai bun: România”.
„În viitor, filmul românesc va trebui să lupte ca să-şi menţină cota.”
Cuvintele de mai sus exprimă convingerea domnului Miguel Valverde, director, co-fondator şi selecţioner al Festivalului Internaţional de Film Independent de la Lisabona referitoare la filmul românesc, despre care a vorbit cu reală prietenie, dar şi cu obiectivitate. Dacă cinematografia românească a obţinut în ultimii ani premii deosebit de importante şi onorante, dovedind forţa de a construi naraţiuni solide, în viitor aceasta va trebui să caute noi mijloace de abordare şi exprimare, pentru a face faţă unei competiţii extraordinare care vine dinspre toate zonele lumii, a spus domnia sa. Dacă cel mai recent succes românesc, Ursul de aur obţinut la Berlin de Poziţia copilului, menţine deocamdată cota foarte ridicată a filmelor româneşti în circuitul festivalier, regizorii români vor trebui să ţină seama de toate producţiile ieşite la rampă în toate cinematografiile lumii (dintre care unele foarte active sunt, la ora actuală, cele din Argentina, Chile, Brazilia, de exemplu). Dornic să susţină în continuare filmul românesc nu doar prin selectarea unor pelicule în festival, ci şi prin prefigurarea unor evenimente dedicate integral filmului românesc, organizate - la fel ca selectarea filmului Rocker în festival - în colaborare cu Institutul Cultural Român din Lisabona, acesta a vorbit, de asemenea, despre o adevărată tradiţie a colaborării din anii precedenţi (deja şase la număr) între IndieLisboa şi ICR Lisabona şi despre filmele şi autorii români pe care i-a descoperit cu interes la noi în ţară, la Festivalul Internaţional de Film Transilvania şi nu numai.
Dacă la ediţia din 2012 a festivalului cinematografia românească a participat cu două producţii - scurt-metrajul Chefu' de Adrian Sitaru (în secţiunea Emerging Cinema) şi lung-metrajul Toată lumea din familia noastră, de Radu Jude (în Competiţia Internaţională), la ediţia din 2011 au fost prezentate lung-metrajul de debut al lui Marian Crişan, Morgen, care a obţinut Premiul de distribuţie, precum şi scurt-metrajele Apele tac, regizat de Anca Miruna Lăzărescu şi Lubaben, de Eva Pervolovici. În 2010, la IndieLisboa au fost prezentate patru producţii româneşti: Amintiri din Epoca de aur (R: Hanno Höfer, Răzvan Mărculescu, Ioana Uricaru şi Cristian Mungiu), Muzica în sânge (R: Alexandru Mavrodineanu), Palmele (R: George Chiper) şi Oxigen (R: Adina Pintilie), iar în 2009 au fost prezente la festival Boogie (R: Radu Muntean), Cea mai fericită fată din lume (R: Radu Jude) şi Faţa galbenă care râde (R: Constantin Popescu), toate aceste prezenţe româneşti în capitala portugheză fiind sprijinite de Institutul Cultural Român din Lisabona. Extrem de tonică şi încurajatoare, colaborarea atât de eficientă între cele două instituţii culturale şi ataşamentul sincer faţă de filmul românesc al directorului unui festival internaţional vizibil şi prestigios precum IndieLisboa reprezintă un succes de necontestat (mai ales într-o lume specială, exigentă şi în continuă mişcare precum cea a cinematografului mondial), care ne face să credem în continuare în marea putere a micilor miracole.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
