Printre ciudateniile, nu putine, pe care le-am intalnit in America acestui inceput de mileniu, as numi, fara teama ca exagerez, alergiile. Unul din patru americani e alergic la ceva sau incompatibil cu ceva.
Poarta cu ei un carnetel in care sunt inscrise toate substantele, obiectele sau situatiile cu care sunt incompatibili. Nici n-ai zice ca sunt urmasii pionierilor care cucereau Vestul Salbatic, luptandu-se pe viata si pe moarte pentru fiecare palma de pamant.
Venind dintr-o tara unde am trait asa cum am putut, mi s-a parut un alint povestea asta cu alergiile, dupa cum exagerata mi se parea grija cu care citeau data fabricatiei si data expirarii fiecarui produs cumparat. Daca ani de zile ai trait mancand ce se gasea, daca locuiesti undeva intre Fieni, Comarnic si Copsa Mica, parca nu-ti vine sa te dai cu spirt din zece in zece minute si parca nici nu-ti poti permite sa fii alergic la te miri ce. Chestiune de obisnuinta, de mentalitate, de destin.
Europa nu pare la fel de alergica, dar cu siguranta e la fel de grijulie cu interioritatea sondabila: cu intestinele, plamanii, ficatul, ma rog, cu trupul, caruia i se dau vitamine, intaritoare de tot felul si pentru felurite parti ale lui. Trupul, pe care il feresti pana la obsesie de colesterol, e-uri, alimente genetic modificate si alte nenorociri ce ar putea sa-ti scurteze viata asta, care, nu-i asa, merita traita. Macar de ce inghiti sa te aperi, daca de tristete, singuratate, esecuri si deziluzii nu are cine te apara.
Intri intr-un mare magazin si ai brusc senzatia ca esti intr-o sala de lectura. Fiecare citeste constiincios tot ce scrie pe ambalaj: compozitie, provenienta etc. Daca esti si mai vigilent si nu te multumesti cu ce e scris pe pachetul cu bucata de carne de vaca, administratia magazinului iti pune imediat la dispozitie intreaga istorie a vacii: din ce tara e, din ce parinti, ce-a rumegat ea in copilarie. Adica inainte de a o manca stii totul despre friptura ta.
E bine asa, e igienic, e sanatos. E bine deci ca poti sti ce mananci si cat% bumbac are bluza pe care ti-o pui grabit dimineata. Dimineata cand treci printre oameni despre care nu stii mai nimic, pentru ca nici nu vrei sa stii prea multe despre ei. Esti mai putin atent la ce e scris in ochii lor decat la ce e scris pe un banal pachet plin de instrutiuni. Si, daca fiecare ar avea cu el o fisa cu mod de intrebuintare si compozitie, ti-ar fi si frica sa o citesti.
Asa, iti sorbi linistit ceaiul din fructe de padure citind atent din ce fructe si din ce padure a lumii acesteia vine. Un ceai parfumat, intr-o dimineata ca toate celelalte, cand nu stii unde si-a petrecut noaptea copilul tau, cand nu mai ai timp sa-ti redescoperi parintii, cand afli, habar n-ai de la cine, ca omul de langa tine nici macar nu mai e langa tine.
Acest material apare in Ziarul de Duminica, suplimentul cultural al Ziarului Financiar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
