Construită în anul 1487 de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, Biserica "Sfânta Cruce" din Pătrăuţi este cea mai veche biserică păstrată dintre ctitoriile voievodului, cea mai veche biserică ortodoxă Monument UNESCO din România (din anul 1993), cea mai veche biserică construită în stil moldovenesc, biserica cu cea mai veche pictură interioară şi exterioară din Moldova.
Drumul European ce pleacă din Suceava şi merge spre Putna se întâlneşte la intrarea în localitatea Pătrăuţi cu apa Pătrăucencei. Afluenţii micului râu au săpat văi adânci, lăsând între ei dealuri spectaculoase. Platoul ce se deschide între pârâul Popii şi pârâul Ţiganului este împodobit de 525 de ani cu cea mai armonioasă biserică ctitorită de Ştefan cel Mare.
În anul 1453, când Mahomed al II-lea intra călare în biserica imperială a Bizanţului şi o proclama moschee, Sfântul Ştefan cel Mare era adolescent şi se pregătea pentru a urca pe tronul Moldovei. Maestru îi era însuşi Iancu de Hunedoara, cel ce ţinea aprinsă în Balcani flacăra cruciadei împotriva Imperiului Otoman. Este imposibil ca momentul dramatic al islamizării cetăţii Sfântului Constantin să nu fi afectat educaţia tânărului principe. Ajuns în 1457 pe tronul înălţat de strămoşii săi la Suceava, Ştefan e nevoit să fie un urmaş al Sfântului Constantin. Voievodul îşi pune viaţa pentru apărarea identităţii creştine.
În primii treizeci de ani ai domniei modernizează ţara, construind infrastructura militară şi civilă. Îşi adună o armată foarte eficientă, cu ajutorul căreia impune respect ungurilor, tătarilor, polonilor şi turcilor. Învinge armatele lui Mahomed al II-lea şi îl determină pe acesta să se deplaseze personal în 1476 la Suceava. Atunci când turcii devin însă prea puternici, în timpul lui Baiazid al II-lea, voievodul moldav rămâne fără aliaţii antiotomani şi pierde două cetăţi importante. Ştefan e nevoit să încheie pace cu turcii şi din 1487 începe să construiască biserici, pentru ca identitatea creştină să se păstreze prin infrastructura eclesială din piatră. Mai trăieşte 17 ani şi construieşte peste 40 de biserici din piatră.
Biserica de la Pătrăuţi a fost ridicată în primul an de construcţii bisericeşti succesive: 1487. Dedicată Sfintei Cruci, ea propune o iconografie ce se dovedeşte a fi o adevărată proclamaţie de luptă pentru apărarea Crucii. Alături de repetatele reprezentări ale Sfântului Constantin cel Mare şi ale mamei sale Elena, Sfinţii Mucenici Militari ocupă suprafeţe importante în pronaos, naos şi deasupra altarului.
Istoricul de artă Vasile Drăguţ caracteriza biserica de la Pătrăuţi ca fiind "admirabil proporţionată" şi remarca faptul că măreţia edificiului eclesial nu constă în dimensiunile acestuia, ci în felul cum se realizează armonia lui cu natura şi construcţia din piatră.
Expresia originală a liniilor arhitectonice, personalizate clar în ceea ce se va numi "stil moldovenesc" de arhitectură, a transformat edificiul de la Pătrăuţi în prototipul "bisericii moldoveneşti".
Deasupra uşii de intrare în biserica de la Pătrăuţi, o piatră sculptată mărturiseşte: "Io Ştefan Voievod, Domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a început să zidească această casă în numele Sfintei Cruci în anul 6995 ş1487ţ, luna iunie, ziua 13." În numele Crucii, Sfântul Voievod începea marele efort de sacralizare a Moldovei.
Muzeul bisericii este găzduit de interesanta casă parohială din imediata vecinătate. Construită în prima parte a secolului al XIX-lea, casa a fost locuită de preoţii ce s-au perindat prin Pătrăuţi. Edificată în stil austriac, cu şapte camere mari şi înalte, cu beci boltit, cu frontonul specific perioadei şi cinci ferestre pe latura de sud spre biserica monument, casa s-a înnobilat odată cu trecerea anilor şi a oamenilor.
Cele mai multe informaţii despre istoria casei le avem din perioada 1896 - 1919, perioadă în care aici a locuit preotul cărturar Constantin Morariu. Important om de cultură bucovinean, părintele Constantin fusese secretar al Arboroasei, mişcare condusă de regretatul Ciprian Porumbescu. Neagreat de puterea politică imperială, el a fost nevoit să se retragă la Pătrăuţi, de unde va lupta neîncetat pentru unirea Bucovinei cu Regatul României.
Cărţile şi mobilierul bisericesc însoţesc inventarul etnografic şi mobilierul de influenţe austriece, reconstituind stilul de viaţă preoţesc în Bucovina secolului al XIX-lea.
Mulţi oameni de cultură din regat ce au vizitat în acele vremuri Bucovina au fost găzduiţi în casa preotului Constantin Morariu. Casa a lăsat o impresie adâncă poetului Ştefan Octavian Iosif ,care a ospeţit aici o perioadă mai lungă de timp. Trimis în Bucovina de ministrul Spiru C. Haret pentru a scrie un poem despre Ştefan cel Mare, poetul descrie într-o scrisoare sentimentele trăite la Pătrăuţi:
...părintele Morariu, gazda mea, e un preot înalt, frumos, cu barba albă, cu figura impozantă, un adevărat apostol. ... Închipuieşte-ţi o casă parohială cu odăi largi, luminoase;... o grădiniţă drăgălaşă în faţă, ... ogradă mare, care dă într-o livadă minunată. Şi totul într-o poziţie neasemănat de pitorească.
Celebrând 525 de ani de la ctirorirea bisericii din Pătrăuţi, părintele Gabriel Herea, actualul preot paroh al aşezământului, a editat un superb album "Pătrăuţi" (editura Heruvim, 2011) ilustrat cu fotografii realizate de Petru Palamar.
Notă: Albumul "Pătrăuţi" a apărut în două volume - unul în română/ engleză şi cel de-al doilea în franceză/ polonă. Textul acestui articol a preia, selectiv, fragmente din ediţia română/ engleză, precum şi informaţii de pe site-ul www.patrauti.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
