Datat: 1634. Semnat: Matei Basarab
Un document cu o importanta valoare istorica, purtand semnatura voievodului Matei Basarab, a fost descoperit de arhivarii din Alba. Este vorba despre o porunca domneasca cu vechimea de aproape 400 de ani.
Documentul, emis in data de 21 mai 1634, este scris in slava si a fost donat Directiei Judetene a Arhivelor Nationale Alba in anul 1975, de catre Episcopia Romano-Catolica de Alba Iulia. Actul ofera informatii economice din perioada respectiva, date despre curtea domneasca a lui Matei Basarab, precizand nume de boieri si demnitari ai vremii, dar furnizeaza si informatii pretioase despre localitatile din zona, putand fi o dovada istorica a atestarii lor documentare.
Documentul, emis in data de 21 mai 1634, este scris in slava si a fost donat Directiei Judetene a Arhivelor Nationale Alba in anul 1975, de catre Episcopia Romano-Catolica de Alba Iulia. Actul ofera informatii economice din perioada respectiva, date despre curtea domneasca a lui Matei Basarab, precizand nume de boieri si demnitari ai vremii, dar furnizeaza si informatii pretioase despre localitatile din zona, putand fi o dovada istorica a atestarii lor documentare. Weekend cu romani la Toronto
Doua festivaluri de film romanesc au loc in America de Nord luna aceasta, Boogie, de Radu Muntean, urmand sa deschida Festivalul de la Toronto, astazi, 13 februarie, iar Intalniri incrucisate de Anca Damian, pe cel de la Madison, in 26 februarie. Festivalul Filmului Romanesc de la Toronto, aflat la a doua editie, este organizat de ToRo Arts Group, cu sprijinul Institutului Cultural Roman (ICR), si se desfasoara intre 13 si 15 februarie. In seara de deschidere va fi proiectat filmul Boogie, urmand ca, pe 14 februarie, sa fie prezentate scurtmetrajele O zi buna de plaja, de Bogdan Mustata, Joi, de Hadrian Marcu, Lectia de box, de Alexandru Mavrodineanu, Alexandra, de Radu Jude, Canton, de Constantin Popescu, Balastiera #186, de Adina Pintilie si George Chiper, si documentarele de mediu si scurtmetraj Electro, de Matei-Alexandru Mocanu, Viva Constanta!, de Ambrus Emese, Ciobanul zburator, de Catalin Musat, si Nu te supara, dar..., de Adina Pintilie. Filmul serii va fi documentarul Razboi pe calea undelor. Pe 15 februarie, vor fi proiectate scurtmetrajele La drumul mare, de Gabriel Sarbu, Acasa, de Paul Negoescu, Interior. Scara de bloc, de Ciprian Alexandrescu, O foarte scurta trilogie a singuratatii, de Bogdan George Apetri, Stejarii verzi, de Ruxandra Zenide, Megatron, de Marian Crisan.
Scoala romaneasca in Bulgaria
In perioada 1 februarie - 30 iunie, elevii de etnie romana din Vidin si Silistra, Bulgaria, beneficiaza de cursuri interactive de limba romana organizate de Institutul Cultural Roman, prin Directia Romani din Afara Tarii, in parteneriat cu Comunitatea Romanilor din Bulgaria. Cursurile fac parte din programul multianual "Scoala romaneasca in Bulgaria", initiat in 2006, sub genericul "Limba romana, pasaport european al romanilor din Bulgaria". Dupa estimarile asociatiilor romanesti, numarul romanilor din Bulgaria se ridica la aproximativ 150.000. In prezent, in Bulgaria nu exista invatamant primar si secundar in limba romana.
In perioada 1 februarie - 30 iunie, elevii de etnie romana din Vidin si Silistra, Bulgaria, beneficiaza de cursuri interactive de limba romana organizate de Institutul Cultural Roman, prin Directia Romani din Afara Tarii, in parteneriat cu Comunitatea Romanilor din Bulgaria. Cursurile fac parte din programul multianual "Scoala romaneasca in Bulgaria", initiat in 2006, sub genericul "Limba romana, pasaport european al romanilor din Bulgaria". Dupa estimarile asociatiilor romanesti, numarul romanilor din Bulgaria se ridica la aproximativ 150.000. In prezent, in Bulgaria nu exista invatamant primar si secundar in limba romana.
Repere romanesti pe harta cercetarii francofone
Miercuri, 28 ianuarie, reputata Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris a gazduit o zi de cercetari privitoare la circulatia internationala a elitelor dupa 1989 organizata de sociologul Mihai Dinu Gheorghiu, profesor la Universitatea Al.I. Cuza din Iasi si membru al Centrului National al Cercetarii Stiintifice din Franta. ICR Paris a sustinut participarea lui Marius Lazar si a psihologului Mihaita Lupu la aceasta manifestare internationala.De vineri 30 ianuarie pana duminica 1 februarie, Salonul Cartii de Stiinte Umaniste, aflat la prima editie, a reunit editori si specialisti din Franta, Romania, Ungaria, Polonia, Cehia, Albania, Croatia, Muntenegru, Serbia si Slovenia. Din Romania au participat Lidia Bodea, directoarea Editurii Humanitas, si Ciprian Mihali, universitar clujean si director de colectie la Editura Idea Design & Print.
In Varsovia, cu Ion Grigorescu Alaturi de Galeria de Arta Moderna „Zacheta", Muzeul de Arta Moderna din Varsovia este cea mai prestigioasa institutie de promovare a artelor vizuale din Polonia. Condus de una dintre cele mai influente curatoare poloneze, Joanna Mytkowska, MNAC-ul polonez are un program rafinat si exclusivist, in care sunt retinute doar numele cele mai importante ale artei de azi.Expozitia dedicata lui Ion Grigorescu reprezinta, ca atare, recunoasterea clasei internationale a unuia dintre cei mai inovatori artisti romani din ultimele decenii. Institutul Cultural Roman din Varsovia a fost implicat in pregatirea acestui eveniment inca de la sfarsitul anului 2008, asigurand transportul unei mari parti a artefactelor expuse, sejurul artistului si al curatoarei romance in Polonia, publicitatea expozitiei si oferind tuturor invitatilor un vin d’honneur cu ocazia vernisajului. Adevarata restrospectiva a operei lui Ion Grigorescu, expozitia cuprinde lucrari din toate perioadele de creatie, pe diferite suporturi fizice, provenite din colectii private din tara si strainatate. Expozitia este realizata de curatoarea austriaca Kathrin Rhomberg.Celebrele filme realizate de Ion Grigorescu in anii saptezeci, in conditii tehnice foarte modeste, au fost transpuse pe suport digital la Berlin, cu ajutorul tehnologiei de ultimul tip, si vor costitui, probabil, revelatia acestei restrospective.Expozitia va fi deschisa pana in 15 martie 2009.
Luna suedeza a Ninei Cassian
Nina Cassian a fost desemnata "poetul lunii februarie" la emisiunea Dagens dikt (Poemul zilei), a canalului P1 al Radiodifuziunii Suedeze, iar pe parcursul unei saptamani, au fost citite pe post poeme ale sale traduse in suedeza. Potrivit traditiei emisiunii suedeze, fondata in 1937, in prima saptamana a fiecarei luni este prezentat exclusiv un anumit poet. Astfel, saptamana trecuta, a fost prezentata o selectie de poeme de Nina Cassian din volumul Femeia-miracol/ Mirakelkvinnan, aparut in limba suedeza in 2008, in traducerea lui Dan Shafran. Dintre emisiunile din grila de programe a Radiodifuziunii Suedeze, Dagens dikt este cea mai veche si se difuzeaza zilnic, de la ora 12.00, avand o audienta de peste 200.000 de ascultatori. Poeta Nina Cassian, care, in 1985, a fost determinata de regimul comunist sa se stabileasca in SUA, a revenit in noiembrie 2008 in Romania, pentru a lansa doua carti, Confidente fictive - proza si Spectacol in aer liber - o antologie de poezie, aparute in colectia editoriala "Cartile Tango".
Ultimii 14 ani din viata lui Hemingway
Biografia Papa Hemingway: A personal Memoir, scrisa de A.E. Hotchner si devenita bestseller in Statele Unite, va fi adaptata pentru marile ecrane de compania de productie cinematografica Gotham Group. Volumul prezinta ultimii 14 ani din viata lui Hemingway, laureat al Premiului Nobel pentru literatura in 1954, in timpul carora celebrul romancier american si Hotchner, acum in varsta de 88 de ani, au legat o stransa prietenie. Hotchner a semnat anterior scenariul filmului Povestea unui tanar (1962), cu Paul Newman si Diane Baker, bazat pe povestirile lui Hemingway, care isi pusese capat zilelor cu un an inainte.
In pielea lui Cristian Paraschiv la Paris
Christian Paraschiv a inaugurat recent, la Institutul Cultural Roman din Paris, expozitia Nomos/Trupul. Stabilit in capitala Frantei in 1986, dupa ce operele sale au fost puse la index de regimul comunist, Paraschiv este unul dintre varfurile de lance ale generatiei 80 in arta vizuala romaneasca. Artistul s-a ilustrat pe plan international in domeniile bio-art si body-art. El isi fixeaza drept obiect artistic propriul trup, pe care il fotografiaza, fotocopiaza si diseca simbolic, pielea sau organul calatorind dinspre anatomie spre arta. Expozitia de la ICR Paris cuprinde peste 20 de lucrari: desene, picturi, performante video. Ea este insotita de prezentarea unui catalog al artistului si dublata de o expozitie concomitenta la galeria A l’enseigne des Oudin din Paris. Nomos este un termen grecesc care desemneaza atat cultura, cat si dreptul cutumiar. Pentru Paraschiv, trupul este nomos, unitatea cu care se masoara realitatea.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
