Demersul de fata se doreste a fi asemeni unui dialog extratemporal intre generatia tanara de arhitecti a anilor '30 si generatia similara de astazi, in jurul unei probleme comune si complexe: construirea unui oras modern din perspectiva urbanistica in Bucuresti.
Procesul de modernizare a Bucurestilor, inceput in veacul al XIX-lea, se afla in anii '20 ai veacului trecut puternic ancorat in proiectele urbanistice ale edilitarilor. Cea mai prolifica perioada a fost aceea dintre 1933 si 1940 cand s-a realizat, la nivel edilitar-urbanistic, actuala reprezentare a centrului bucurestean (bulevardele pe axa nord-sud si est-vest, strajuite de hoteluri moderne precum Ambasador; cinematografe, magazine, birouri de firme, cafenele, bufete si restaurante etc.).
Primariatul lui Dem.I. Dobrescu (1929-1934) a fost punctul de plecare al acestui proces de modernizare edilitara. El s-a aflat intr-o permanenta confruntare cu vechea banalitate "eterna si iremediabila" a Bucurestilor, eliminand opiniile unora de a se crea o noua capitala, fie la Baneasa (Bucurestii Noi a fost un astfel de proiect) sau chiar intr-o alta regiune a tarii (Brasovul fusese luat in calcul catre 1927-1930).
Dem I. Dobrescu a incercat sa dea o noua definire urbanistica Bucurestilor, prin proiectele edilitar-urbanistice savarsite indeosebi cu prilejul serbarii "Lunii Bucurestilor" (9 mai-9 iunie). Acestea au debutat in 1935 si au luat sfarsit in 1940, incepand cu primariatul lui Al.Gh. Donescu (1934-1938) si terminand cu primariatul generalului Victor Dombrovski (1938-1940). Serbarile "Luna Bucurestilor" au fost reluate de curand de Primaria Capitalei la sugestia Muzeului Municipal.
S-a avut in vedere ca Bucurestiul "sa devina metropola culturala a Balcanilor" si sa aiba o caracteristica a sa cosmopolita, asemeni oraselor europene. S-a avut in vedere in primul rand imprejurimile. Astfel, din 1930, numai in trei ani, au fost amenajate doua parcuri noi: Snagovul "cu 3.000 pogoane padure seculara si Baneasa cu 250 de pogoane". Au fost amenajate centrele de recreere din padurea Pustnicul de langa Cernica si s-a definitivat proiectul unui parc in Valea Plangerii (astazi Parcul Tineretului). Pentru a mari centura de parcuri, "am incheiat cu statul conventia prin care punea la dispozitia capitalei toate masivele paduroase pana la 40 k. imprejur", dandu-se aprobarile cuvenite pentru "a face toate amenajarile necesare si toate constructiunile pentru agrementul cetatenilor si salubritatea orasului. Erau luate astfel in vedere padurile Cernica, Plumbuita, Comana, Tiganesti, Caldarusani, Gruiu si altele" (Constantin Argetoianu).
Sunt amenajate primele stranduri, proiect pentru care Dem.I. Dobrescu a trebuit sa suporte atacurile vehemente ale unor conservatori ai "moralei publice" (asta acum 60 de ani!), fiind considerat un violent "corupator al moravurilor orasului nostru".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
