Dan Stanca se misca prin teritoriile bizarului, supranaturalului, fantasticului cu lejeritatea cu care oamenii obisnuiti se plimba pe trotuarul din fata blocului. Pentru el, nimic nu e prea mult, nici o intamplare nu pare atat de ciudata incat sa fie lasata deoparte.
Protagonistul romanului Noaptea lui Iuda*, Pavel Samsonov, este un ziarist intre doua varste, sastisit de activitatea lui profesionala pe frontul paginii de politica externa a unui cotidian central, apatic, abulic, dar nu intr-atat incat sa nu observe, primul, ca are un destin mediocru. Atributul acesta se datoreaza mai putin mediului inconjurator, oamenilor neintelegatori, epocii opace, si mai mult "eroului" insusi, care suspenda puntile de comunicare cu lumea, complacandu-se intr-o existenta aproape solitara. "Varat pana in gat in putul celibatului", fara copii, rude apropiate, prieteni, Pavel Samsonov este un singuratic excentric, cu "gustul salbaticiei si al zadarniciei". Daca munca la ziar il deprima si il scarbeste in egala masura ("mi-am varat mainile adanc de tot in fesele murdare ale hartiilor", noteaza el la un moment dat, comparandu-se cu un felcer necajit), grenadele unor idei periculoase stau, asteptand sa explodeze, in mintea sa de o inteligenta peste medie. Devorator al cartilor lui Rene Guenon, el e un spirit mistic si, horribile dictu!, un fundamentalist religios, un fel de taliban dambovitean ascuns dupa limbajul de lemn al jurnalismului autohton.
Data fiind aceasta structura interioara, pare firesc ca un eveniment care a zguduit lumea (atentatul terorist din 11 septembrie 2001) sa aiba o reverberatie cu totul speciala in creierul si sufletul protagonistului. In alte romane, Dan Stanca isi plasa personajele principale intr-un context socio-temporal destul de sters, fara unde seismice - fundal pe care framantarile launtrice si frenezia lor mistica pareau distonante. De data aceasta, intre stranietatea lui Pavel Samsonov si nebunia timpurilor noi exista o compatibilitate, o "conexiune" puternica, o convergenta. Atacul Al-Qaeda, riposta americana in Afganistan si apoi razboiul din Irak sunt episoade ce curg, prin vase comunicante ascunse ori vizibile, in paginile ziarelor, dar si in gandurile si faptele originalului jurnalist atras de ezoterism.
Adus in arestul politiei pentru propriul sau act de terorism (unul ridicol: plasarea unei grenade intr-un W.C. public, infect ca mai toate "grupurile sanitare" din metropola), Pavel Samsonov e obligat sa dea o declaratie in care sa arate mobilul faptei si conditiile savarsirii ei. Dar declaratia din sordida sectie de politie se transforma, treptat, intr-un manuscris, redactat febril, crescand in volum si in intensitate. Explicatia din spatele actului comis nu e una simpla, univoca si usor de rezumat. Ea solicita, dimpotriva, incadrari, contextualizari, filiatii, cercuri tot mai largi de motivare, care ne proiecteaza, pana la urma, in cercul de foc si nebunie al romanului. "Ba, nenorocitule, ce scrii aici? Ce-ti cerem noi si ce faci tu?", il intreaba, cu stupoare si cu manierele din dotare, un plutonier grasut, bucalat si roz in obraji. Si are dreptate: caci ei i-au pretins o banala declaratie, iar el tine sa puna pe hartie tot ce i s-a intamplat si absolut tot ce a aflat. Iata:
Samsonov il cunoaste din copilarie pe Suleiman Atta, aflat in grupul teroristilor de la World Trade Center. Atta este roman pe jumatate, rod al unei intalniri pasionale intre o conationala ispititoare si un inalt delegat militar egiptean, venit si plecat la fel de misterios din Romania, cu zeci de ani in urma. Trecem peste povestea aparent "colaterala", in regim fantastic, a mamei lui Atta (maritata cu un ins violent, care o bate sistematic, si care, murind, continua sa vocifereze de sub pamant), pentru a preciza ca baiatul cu compozitie mixta a plecat si el, la douazeci de ani, din tara. Samsonov il regaseste la Londra, in 1993, cand amandoi au, deja, acumulata destula experienta de viata. Dar intriga romanului abia acum se desface. La British Museum, "scoica a civilizatiilor", cei doi vechi prieteni, alaturi de un ins ubicuu si avizat pe nume Ramaceanu, trec printr-o experienta initiatica ravasitoare.
O alta, similara, avusese loc inainte de caderea comunismului in Estul Europei, si ea se petrecuse tot in spatiul unui muzeu: Brooklyn Museum of Contemporary Art din New York. Actanti: Ramaceanu, un securist imberb, si preotul Herineanu, inalt emisar al Patriarhiei Romane. La New York, in anii '80, ca si la Londra, in 1993, cosmopolitul roman ancoreaza in astfel de spatii ale istoriei si civilizatiilor condensate, cu un capat in prezent si cu celalalt rasfirat, labirintic, prin praful mileniilor.
Dan Stanca nefiind un prozator realist in sensul consacrat al termenului, decupajele pe care le face in ordinea existentei diurne, socializate, rutinizate impresioneaza relativ putin. Priza mai slaba la real a romancierului se incarca insa de o tensiune inalta in secventele esentiale, cele in care contactul cu irealitatea, cu fantasmaticul este stabilit. Abia atunci Dan Stanca isi da masura inzestrarii sale de prozator. Un prozator amar-vizionar, care pedaleaza si derapeaza pe suprafata accidentata a realitatii, pana in momentele (re)descoperirii trapelor catre structura ascunsa a lumii. Intalnirea, mereu reiterata si mereu imposibil de evitat, cu Big Brother (demonul revolutiilor sangeroase si al falsificarilor la toate nivelele) ne arunca, din arestul sectiei de politie in care Samsonov isi tot scrie marturia, intr-o centrifuga a Raului omniprezent in Istorie. Zeul cu cap de magar, Seth al egiptenilor, tortionarul lipit de victimele sale, diabolicul Trotki si urmasii (ori falsii urmasi) care-i propaga lectia, Iuda si Big Brother Bronstein: nume si figuri de o cumplita notorietate se suprapun, ca intr-un palimpsest, pentru ne lovi in fata cu toata forta lor de sugestie malefica.
Un roman realmente puternic, prin care "nouazecistul" Dan Stanca a castigat pariul cu critica si cu sine insusi.
Dan Stanca, Noaptea lui Iuda, Editura Humanitas, Bucuresti, 2007, 464 p.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
