Rocky Balboa are 58 de ani, iar Stallone 60. Celebra serie care i-a facut pe amandoi sa triumfe pare mai desueta si extraterestra ca oricand, mai ales daca ne amintim putin back-ground-ul sau. In 1977, Rocky a dominat Oscarul: a obtinut statueta la categoriile cel mai bun film, cel mai bun regizor - John G. Avildsen si cel mai bun montaj, plus sapte nominalizari, printre care cele pentru jocul lui Stallone, Talia Shire, Burgess Meredith, Burt Young si pentru scenariul scris de Sly. Pe de alta parte, in 1991, Rocky V a strans aproape toate Zmeurile, stupefiant, la aceleasi categorii: cel mai prost film, cel mai prost regizor - John G. Avildsen, cel mai prost actor - Sylvester Stallone, cel mai prost scenariu - acelasi Stallone, cea mai proasta actrita - Talia Shire, cel mai prost actor in rol secundar - Burt Young. Dupa ce Sly a ratat continuare dupa continuare, fiecare film, de la I la V, devenind tot mai patetic, patriotard si bombastic, nimeni nu mai era nebun sa creada intr-o revigorare a francizei. Iata insa ca, in noua isprava (si epilog al seriei), sexagenarul Stallone stie sa-si poarte cu eleganta sacoul in scenele in care, facand pe amfitrionul micului restaurant Adrian's (botezat, cum altfel, dupa numele defunctei sotii a campionului) povesteste scene glorioase dintr-un trecut apus. Simetric, veteranul Rocky stie sa-si poarte povestea cu demnitate si cu neasteptata gratie, iar toate patetismele, anacronismele, cliseele, redundantele si stangaciile nu reusesc sa-i anihileze caldura si emotia. Filmul are toate etapele narative care au adus succesul primei parti din serie si, deopotriva, penibilul esec al urmatoarelor. Insa ceea ce difera substantial la acest Rocky Balboa este tonul, radical schimbat. Fara sa mai demonstreze cu orice pret ca poate, ca vrea, ca stie sa infranga chiar (sau mai ales) cu sangele siroind pe fata, ochiul tumefiat si maxilarul zdrobit, Rocky boxeaza de aceasta data pentru ceva imprecis, impalpabil si incalculabil: propria demnitate. Nevasta adorata i-a murit, fiul, angajat intr-o corporatie, s-a distantat, usor jenat si culpabil, de el, batranul Paulie s-a angajat la o macelarie, iar viata lui pare sa fi intrat intr-o iarna amortita. Aparent, nici un semnal din realitatea imediata nu poate strapunge hibernarea voita a lui Rocky. In afara de sentimentul lui ca nu poate sa accepte eticheta de infrant, de uitat, pusa in afara ringului. Asa ca isi va recastiga demnitatea tot pe ring, dupa un antrenament lung si greu, care constituie partea cea mai previzibila, dar si cea mai simpatica a filmului (vezi jargonul bine plasat: "Da-i una de sa-i doara si pe stramosii lui" sau poantele autoreferentiale: "De unde ai adus bosorogenia asta de metoda? Din anii '80?", urmata de replica:" Nu! Din '70!"). In ciuda corului de dezaprobari, iscat de faptul ca Rocky rivalizeaza tocmai cu actualul lider mondial in domeniu - mult mai tanar si vizibil superior prin forta si tonus -, fostul "armasar italian" face fata onorabil si fermecator unui meci filmat energic si spectaculos, al carui deznodamant e pe deplin credibil. In mare masura pentru ca filmul ne demonstreaza ca, intr-o perioada in care Indiana Jones, Rambo si John McClane au curajul sa revina, Rocky nu s-a intors degeaba si ca, vorba lui: "Nu e gata pana nu s-a sfarsit de tot".
Rocky Balboa. Productie SUA, 2006. Regia si scenariul: Sylvester Stallone. Cu: Sylvester Stallone, Burt Young, Milo Ventimiglia, Geraldine Hughes, Antonio Tarver, James Francis Kelly III, Tony Burton, A.J. Benza, Talia Shire, Henry G. Sanders. Premiera: 16 februarie. Distribuit de InterComFilm Romania.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
