Administratia Fondului Cultural National (AFCN) este o institutie publica autonoma, infiintata in 2005 in scopul finantarii proiectelor culturale. Instrument important al Ministerului Culturii si Cultelor, AFCN s-a ciocnit totusi frontal de neincrederea potentialilor sai beneficiari si, nu de putine ori, de suspiciunile venite din partea presei. Un interviu cu tanara si ambitioasa directoare AFCN Andreea Grecu poate aduce lamuririle necesare in privinta functionarii acestei institutii.
- De unde provin ezitarile operatorilor culturali si ale presei?
- AFCN a plecat la drum cu toate elementele menite sa atraga atentia asupra activitatii sale viitoare: cu un consiliu format din personalitati ale culturii romanesti, cu o formula de lucru, cu o apartenenta ierarhica si functionala care a definit, pentru numerosi operatori, noua structura cu mult inainte ca ea sa intre in functiune si, mai ales, cu o misiune complexa: aceea de a finanta proiecte culturale si editoriale de anvergura nationala si internationala. Finantarea nerambursabila din bani publici atrage ca un magnet operatorii culturali (344 de solicitari la prima sesiune de finantare, 133 de edituri cu peste 1.300 de titluri de carte si 70 de redactii de publicatii la sesiunea pentru cultura scrisa). Dar administrarea de bani publici atrage, tot ca un magnet, si o paleta de prevederi legale, a caror aplicare transforma si cea mai atragatoare institutie intr-o structura putin agreabila. De aici si neincrederea: ceea ce este resimtit ca strain, ca indepartat de experienta cotidiana, este mai intai respins. Pentru a accepta necunoscutul ai nevoie de timp, de un dram de rabdare si de o oarecare relativizare a situatiei: institutia nou creata nu este singulara, exista agentii si programe de finantare pentru alte domenii de activitate (economic, ecologic, social) cu multi ani de activitate in spate. Apoi, Administratia preia in mare masura un model de finantare anglo-saxon intr-un context total nepregatit sa accepte, sa aplice si sa respecte regulile noului joc.
- Dupa sapte luni de la infiintare, avem prilejul sa constatam ca AFCN exista si, cel putin pana in prezent, functioneaza convingator: peste 90 de proiecte culturale selectate in martie 2006 pentru finantare nerambursabila. Ce va urma?
- Pe 5 mai s-a incheiat perioada de inscriere pentru sesiunea de finantare destinata culturii scrise (carte si reviste culturale). Pentru celelalte domenii culturale (dans, teatru, muzica, patrimoniu cultural national, patrimoniu imaterial, management cultural, muzee, arte vizuale si arhitectura), la finele lui iunie - inceputul lui iulie se va organiza o alta sesiune de finantare. Suma disponibila pentru sesiunea respectiva este de doua milioane de lei noi.
- Ati afirmat cu ceva timp in urma ca sunteti adepta "pasilor acceptabili pentru contextul romanesc actual". Ce inseamna acceptabil in contextul amintit? S-ar putea face mai mult? De catre cine?
- Romania nu este tara procedurilor si a regulilor - este, dimpotriva, teritoriul lui "Laissez faire, laissez passer" si al lui "Se poate si asa". AFCN nu este construita, prin pachetul de prevederi legale care au definit-o administrativ si functional, "sa mearga si asa". Institutia functioneaza asa cum au prevazut legiuitorii in 2005, anul aparitiei ei ca entitate juridica. Procesul de aplicare a acestor prevederi legale, mecanismul de functionare in sine, este o structura legala si financiara asemanatoare unui bastion aparent de necucerit si naste, deci, discutii si dezbateri. Ceea ce putem face in cadrul institutiei este sa organizam intalniri in tara si in Bucuresti, minisesiuni de pregatire pentru beneficiarii nostri, in cadrul carora sa prezentam informatiile necesare pentru accesarea fondurilor gestionate de AFCN. Acestui prim palier i se vor adauga cel putin altele doua: unul dedicat explicarii modului in care se scrie un proiect cultural pentru ca acesta sa aiba sanse de succes si unul dedicat viitorilor experti din comisiile de evaluare si selectie. Palierul destinat expertilor urmareste imbunatatirea modului in care se deruleaza in prezent evaluarea si selectia proiectelor, prin consultari cu specialisti din domeniile culturale eligibile. Un alt palier, cel de informare si consultare, este direct (audiente, consultanta, convorbiri telefonice). Lui i se adauga unul indirect, prin posta electronica, la adresa electronica afcnromania@yahoo.com. In primele patru luni ale anului, de pilda, numarul convorbirilor telefonice cu punctul de informare al AFCN a depasit cifra de 450 de apeluri.
- "Acces egal la bunurile sau serviciile culturale pentru toti cei care sunt potentiali consumatori de cultura": este acesta unul dintre dezideratele programului dvs. de conducere?
- Pentru a va raspunde cu un "Da" ferm, am nevoie de un corolar: in acest moment, accesul egal la cultura nu este o realitate in Romania. Serviciile culturale oferite la Bucuresti si accesibile populatiei Capitalei nu isi gasesc corespondent in alte orase - nici chiar in centre culturale de renume, precum Clujul sau Timisoara.
- Cum veti obtine fonduri structurale europene?
- Crearea de consortii (parteneriate complexe intre institutii, ONG-uri, structuri de initiativa private) va asigura, intr-un viitor foarte apropiat, accesul la aceste fonduri, cu precizarea ca doar anumite domenii sunt eligibile (de exemplu, patrimoniul).
- De ce a trebuit sa treaca atata vreme pentru a se constitui un organism precum AFCN?
- Constituirea lui precede cronologic gradul de pregatire a comunitatii culturale pentru un astfel de sistem de finantare. Aparitia institutiei nu corespunde temporal cu gandirea managerialasi abilitatile necesare scrierii de proiecte, cu obisnuinta de a respecta termene-limita de depunere, cu formulele de prezentare, cu formatele de lucru, cu identificarea surselor de finantare. O problema este si modul in care viitorii beneficiari ai unor fonduri in cultura au deprins obiceiurile de cautare a informatiei si de utilizare a acesteia in folosul lor: mi se pare primordial sa depasim faza "masinii de scris" si sa cream abilitatea de invatare si de formare permanenta. In acest moment este esentiala acompanierea procesului de creare a unei infrastructuri institutionale cu un proces urgent si continuu de formare a persoanelor dispuse sa investeasca timp, energie si resurse financiare pentru a stapani "deprinderea" modului de lucru pe proiecte. Un exemplu stralucit in aceasta directie este panorama oferita de organizatiile non-profit care dezvolta programe sociale in Romania: ele au invatat si pun in aplicare cu succes modul de lucru pe proiecte, identificand si atragand surse de finantare variate. Pentru ca organismul de finantare sa functioneze la parametri optimi, prin procese succesive de "trial and error", de incercare si invatare din propriile greseli, sistemul actual de finantare va fi imbunatatit pornindu-se de la experienta fiecarei sesiuni de concurs. Pentru a estima intervalul de timp necesar instalarii unui sistem rodat, m-as referi, asa cum si numerosii beneficiari ai finantarilor AFCN se refera, la vecinii nostri unguri: Fondului Cultural Maghiar i-a fost necesar un deceniu pentru a atinge un grad ridicat de eficienta.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
