A avut loc integrarea culturala?

Cati concetateni mai cunosc data intrarii Romaniei in NATO? Cati mai stiu ca Romania se afla in NATO? De UE se stie, motivul principal fiind acela ca aderarea ne-a impus adoptarea unor norme, unele antipatice, mai ales dupa ce presa a avut grija sa le puna intr-o lumina oribila.

Un motiv mult mai putin consistent e legat de fondurile devenite disponibile la nivel macro si micro. Dar cati oameni cunoasteti care au accesat macar un euro de la UE?

De la UE se mai astepta - la nivelul constiintei si chiar al subconstientului colectiv - sa reformeze legislatia, in conformitate cu standardele tarilor spre care ne-am uitat mereu cu jind, drept care cateva milioane de romani au si trecut de la uitat la plecat. Fenomenul nu prea s-a petrecut, dovada ca, recent, deputatii au votat Legea antiprocurori care a scandalizat Uniunea Europeana. Mai mult, nu o data am inregistrat reactii de tipul "Sa stea in banca lor, ca stim noi ce facem p-acilea!" Cat despre eventuala reformare a clasei politice sub presiunea Europei - articolul de fata nu-si propune sa fie unul umoristic.

Ceva totusi nu s-a discutat pana acum, si anume influenta integrarii asupra unui domeniu despre care in general nu se prea vorbeste: cultura. A contat in vreun fel, din punct de vedere cultural, faptul ca am intrat in UE? S-au tradus mai multe carti de autori romani in tarile europene? Dar invers? Au fost mai multe spectacole cu participare europeana pe meleagurile noastre (teatru, muzica - in nenumaratele ei ramificatii, dans, circ)? Dar invers? A crescut participarea romanilor la festivalurile europene si/sau a europenilor la manifestarile similare din tara? Mai multe expozitii, de o parte si de cealalta? Monumente romanesti ridicate in Vest? Schimburi de experienta, tabere de creatie, workshopuri? Si, cu voia dvs., daca acceptati ca stiinta tine si ea, saraca, de cultura - o mai consistenta participare a romanilor la proiecte tehnico-stiintifice europene?

Raspunsuri cuantificate la intrebarile pe care le-am pus in deschiderea acestui articol nu prea poate sa ofere nimeni. Motivul e cel clasic: nu stie stanga ce face dreapta. Prezenta romanilor in viata culturala a Europei este rezultatul unor demersuri facute - din fericire - de numeroase entitati, private si de stat, dar - din nefericire - aceste demersuri nu se centralizeaza nicaieri.

Mai mult decat atat, chiar si acolo unde sunt cifre concrete, semnificatia lor e discutabila. Conform lui Sorin Ghergut, de la Serviciul de Presa al ICR, este limpede ca numarul traducerilor si, in general, al prezentelor culturale romanesti in Europa si in lume a sporit simtitor incepand cu 2006-2007. "Acest lucru s-a intamplat insa mai cu seama ca urmare a programelor lansate de ICR din 2005 incoace si a dinamizarii activitatii institutelor din retea, nefiind legat in mod direct de aderare. Ceea ce nu inseamna ca integrarea nu a avut, contextual, o contributie. Un exemplu: asocierea ICR la EUNIC (European Union National Institutes for Culture), reteaua institutelor culturale din Uniunea Europeana, a devenit posibila datorita aderarii, fiind urmata de alegerea, in acest an, a presedintelui ICR in functia de vicepresedinte al EUNIC." H.-R. Patapievici va detine timp de doi ani aceasta functie, urmand ca in anul 2010 sa devina presedintele organizatiei, care a fost fondata la Praga in 2006, la initiativa British Council. In prezent, reuneste organizatii culturale de nivel national din 25 de tari ale UE, printre care Institut Franais, Goethe Institut, Instituto Cervantes, Instituto Cam'es, Institutele Italiene de Cultura. Institutional, asadar, stam bine.

Daca ne-am consolat ca n-o sa va putem oferi grafice, in schimb nu puteam renunta la ideea de a reflecta macar schimbarile necuantificabile. Astfel - asa cum am aflat de la Monica Morariu, consilier in cadrul Compartimentului Monumente de For Public, Arhitectura - dupa aderarea Romaniei la UE, in cadrul MCC au fost infiintate: Corpul Consilierilor de Afaceri Europene si Unitatea de Afaceri Europene, care pregatesc contributiile noastre la sesiunile Consiliului UE si pentru grupurile de lucru din cadrul acestuia: Comitetul pentru Afaceri Culturale, Grupul de Lucru in Probleme de Audiovizual, COPYRIGHT (in colaborare cu ORDA). Ministerul e reprezentat in grupurile de lucru ale Comisiei Europene, la lucrarile Comitetului Director pentru Cultura (CDCULT) al Consiliului Europei, la Grupul de Lucru pentru Cultura al OCEMN, in cadrul Comitetului de Management al Programului "Europa pentru cetateni" si in Comitetul Consultativ al Statelor Membre pentru Programul "Anul European al Dialogului Intercultural (AEDI)".

In acelasi timp, de la aderare, Romania a participat la derularea unor proiecte precum programele comunitare Cultura 2007, Media 2007 si proiectul national Puzzle din cadrul AEDI, derulate prin intermediul Centrului de Consultanta pentru Programe Culturale Europene, institutie subordonata MCC.

In discutie nu este numai importanta culturala a integrarii, ci si importanta culturii insasi - atat pentru noi, cat si pentru Europa. Inainte de 1990, in presa culturala se discuta - cu prudenta si cu voie de la "Prefectura" - despre raportul dintre sincronism si protocronism. Azi, termenii au disparut, inlocuiti de globalizare, respectiv identitate nationala. Care sunt locul si specificul culturii romanesti in cultura europeana, dar locul celei europene in cea mondiala, in contextul "ciocnirii civilizatiilor", care pare sa conduca dansul? "Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc" s-a dovedit a fi doar o vorba. Mai degraba, noul veac se arata nationalist decat cucernic. Or, in acest tablou cultura poate juca un rol senzational. Dar despre asta cu alt prilej.