Pereti cenusii, culori sterse, spatii prea stramte - asa arata Clujul acum, cel putin aceasta este parerea absolventilor Facultatii de Arhitectura din localitate. Ferestre largi, linii cat mai curbate, culori vii si spatii mult mai generoase este ceea ce propun ei prin proiectele lucrarilor de diploma, prezentate in seniunea ce a avut loc la sfarsitul lunii iunie. Acesti tineri care sunt adeptii unui stil avangardist, au inteles, totusi, ca trecerea de la clasic la modern, trebuie sa aiba in vedere si conservarea valorilor trecutului. Studentii si-au propus sa scoata orasul din umbrele trecutului arhitecturii de masa si sa il aduca in noul mileniu.
Pentru orice student, fiecare lucrare de diploma are povestea ei. In cazul absolventilor de la arhitectura majoritatea au avut ca punct de plecare minusurile pe care le-au sesizat in actualul plan urbanistic al orasului. Acesti tineri specialisti reprezinta avangarda modificarii structurilor urbane ale Romaniei de maine. Proiectele reprezinta atat munca de sase ani a studentilor, cat si primul pas spre o cariera e arhitect. O meserie in care fiecare isi doreste sa-si valorifice la maxim cunostintele si creativitatea.
Gara - simbolul orasului
In majoritatea oraselor Romaniei, gara este un loc lugubru si neprielnic in care se intalnesc uratul cotidian cu imobilitatea structurilor vizuale. Pentru a deveni "prietenoase", aglomerarile urbane au nevoie de un spatiu de acces primitor. Acest lucru l-a incercat Sebastian Andreica, prin lucrarea sa, in care imaginea garii orasului este schimbata aproape complet. In locul cladirii noi a garii el a imaginat functionarea unui mall, iar circulatia in zona este simplificata prin reducerea dublului sens si ocolirea zonei de catre linia de tramvai. Din fata garii se deschide un pasaj subteran, unde calatorii vor gasi taxiurile. Gara veche va fi legata printr-o pasarela de autogara, iar legatura cu peronul se va face prin scari rulante si lifturi. Pasarela va avea si functii comerciale: aici se vor gasi de la agentii imobiliare si firme de rent-a-car la cafenele si restaurante. Actuala gara va fi inlocuita de o cladire eleganta - din sticla, metal si lemnul, forme curbe, spatii luminoase, mari, generoase si placute calatorului.
"O gara este simbolul unui oras. Iar programul meu poate fi viabil, pentru ca Uniunea Europeana a acordat Romaniei fonduri speciale de milioane de euro pentru o reamenajare a garilor, printre care se numara si Clujul", isi motiveaza alegerea Sebastian Andreica. Proiectului lui Sebastian are ca model de plecare modernizarile unor mari gari din Franta. "Investitiile de acolo au fost de 3.5 miliarde de euro. In Romania un astfel de proiect se poate realiza cu cateva sute de mii de euro", a zis tanarul arhitect.
Aeroport pe Internet
Nu doar garile formeaza o prima impresie despre un oras modern, cat mai ales aeroporturile. Din acest motiv, Zoltan Lazar a proiectat un aeroprt extins si modernizat pentru Cluj. Lucrarea propune extinderea aeroportului pe 2.850 de hectare, construirea unei noi piste de aterizare pentru venirea avioanelor mari, un nou terminal, cel actual fiind destinat pentru elicoptere si zboruri charter, cat si construirea unor centre comerciale sau carguri pentru alimentarea avioanelor. "Am ales sa proiectez un aeroport si dupa ce am observat ca statele care au devenit membre ale Uniunii Europeane au primit fonduri pentru constructia si modernizarea aeropoartelor. Si la noi se va intampla acest lucru", a completat Zoltan.
In realizarea lucrarii arhitectul a luat in consideratie si calculele conform carora peste 25 de ani, fluxul de calatori in aeroportul Cluj va fi de 500 de calatori pe ora. Lucrarea lui Zoltan poate fi consulatata pe Internet la adresa www.hilcon.ro/diploma2004.
Restructurare urbana
La alegerea temelor de proiect, absolventii au luat in calcul si viata sociala a orasului in care traiesc. Pentru a rezolva partial problema lipsa locuintelor, Antoniu Baghiu a propus un proiect de construire a locuintelor colective pe spatii prost intretinute sau reziduale, aparent lipsite de orice potential. Locul ales de student pentru restructurarea zonei si demararea constructiilor se afla intre cartierele Marasti si Gheorghieni, in zona in care se construieste acum Facultatea de Stiinte Economice a Universitatii Babes- Bolyai.
Pentru locuitorii din cartierul Marasti, zona strazii Aurel Vlaicu, binecunoscuta pentru lipsa dotarilor de orice gen, Tatiana Chirsanov a propus construirea unui Centru Multifunctional, care sa cuprinda magazine, restaurante, biblioteca, mediateca, complex sportiv, o sala de spectacole, cat si centre de asistenta sociala. "O locatie buna ar fi un spatiu nefolosit de vizavi de Uzina de Cablu. Investitia necesara ar trebui sa vina din bani publici si de la diverse firme. Un plus al lucrarii este ca poate fi construita treptat. Intai sa se faca centre comerciala, care sa aduca profit, dupa care vor venii si banii publici", explica Tatiana.
O noua primarie
Un proiect interesant este cel al Alina Scripcariu, care propune mutarea Primariei Cluj in vechea cladire, din Piata Unirii. Acestea se va extinde in spate, pe strada Bratianu, cu o sala mai mare de sedinte, plus birouri pentru angajati si relatiile cu publicul. "Idee mutatului exista. S-a facut chiar si un concurs de proiecte pe acesta tema, dar nu s-a hotarat nimic inca", spune Alina, care spera sa-si vada proiectul implinit. Redefinirea spatiului urban inseamna pentru acesti tineri si reconfigurarea universului social si cultural in care traiesc. Alina Scripcariu nu a facut doar un proiect arhitectonic, lucrarea ei oferind concetatenilor o alternativa pentru un nou mod de viata, in care institutiile publice sunt puse in serviciul lor si nu invers.
1.500.000 de euro pentru Muzeu
Doua dintre studente au proiectat muzee: Muzeul Mestesugarilor, al Alexandrei Bradateanu si Muzeul de Arheologie, ideea Andreei Veres. Coincidenta face ca amndoua sa fie plasate aproximativ in acelasi loc: in Piata Muzeului, in zona ruinelor romane. Muzeul Mestesugarilor se refera la obiecte ale breslor clujene din secolul XVI, cand orasul a atins un apogeu economic. Investitia mimima pentru proiect, care se va intinde pe o suprafata de 3000 de metrii patrati, este de aproximativ 1.500.000 de euro.
Larissa Koncz a proiectat Consulatul Finlandei la intersectia strazii Traian cu Somesul, dupa ce a vorbit la Ambasada Finlandei din Bucuresti si a aflat ca se va deschide, in urmatorii ani, un consulat in Transilvania, cel mai probabil la Cluj. Cladirea din lucrarea de diploma a Larissei are doua corpuri, unul care va functiona ca centru cultural, celalat cuprinzand birouri si o sala de conferinte.
Un oras cu totul nou
Denisa Stiopu si Crina Muresan au propus o rezolvare la functionarea in spatii improprii a Scolii Populare de Arte si a Academiei de Muzica. Denisa s-a gandit la sa pozitioneze lucrarea in spatele BRD-ului, pe Canalul Morii. "Pe viitor, centrul se va extinde, iar proiectul Scolii Populare de Arte s-ar incadra in stilul vechi al orasului", spune ea. In lucrare, Moara Rosie este transformata in spatiu expozitional, este construit un corp pentru mizica si dans, mai multe ateliere pe maulul Canalului Morii legate intre ele de pasarele si o piateta centrala, cu un teatru de vara. Academia de Muzica vine pe Baritiu, intre BRD si Facultatea de Electronica. Sinagoga se va transorma intr-un muzeu al instrumentelor muzicale, corpul de pe Baritiu va adaposti o cafenea si un restaurant la etajul I, iar la etajul II - catedra de pian si coarde, percutie, canto, etc..
Investitii in viitor
Nota primita pe lucrarea de diploma, cat si portofoliul cu lucrarile realizate in anii de facultate reprezinta un criteriu la angajare. Acesta este unul dintre motivele pentru care fiecare student isi ia in serios anii de facultate si proiectul de diploma.
Tema lucrarii nu este impusa. Anul VI este rezervat in special realizarii proiectului, pentru ca in semestrul II nu se mai fac cursuri, sesiunea fiind in iarna. Timpul mediu alocat realizarii proiectului este de 8-9 luni. Sunt insa si studenti care lucreaza un an intreg sau doar patru luni. La sfarsitul semestrului I, comisia de examinare a diplomelor vede pentru prima data proiectul si in cazul in care sunt probleme acestea se corecteaza.
Munca la plansele si la machetele diplomei se face in ateliere, adica in salile de lectura din camine, in camere goale din locuinta sau apartamente inchiriate de mai multi studenti special pentru acest scop.
Putini sunt cei care lucreaza singuri la proiect: conform unei traditii a facultatii, cei din anii mai mici isi fac ucenicia ajutndu-i pe cei care termina la lucru. Mai nou, unii studenti isi si platesc ajutoarele, pentru a-i motiva sa lucreze serios la diploma. Banii pentru ucenici sunt doar o mica parte din bugetul pe care un viitor absolvent trebuie sa-l aiba pentru a realiza o lucrare de diplmoma. "Doar cartoanele si imprimarea lor m-a costat in jur de 5.000.000. Apoi mai sunt restul materialelor, banii pentru cei care m-au ajutat. Am chelutuit aproximativ 8-9.000.000 pe proiect", spune Cristina Candea, una dintre absolvente. Cei care lucreaza intr-un apartament inchiriat au de platit in medie si suma de 250-300 de euro, chiria pe sase luni. Toti sunt convinti ca, de fapt, acesti bani sunt o investitie. In viitorul lor.
Grupul 4Space propune "detoxificarea" spatiului urban romanesc
Grupul 4Space, format din arhitecti, filosofi si un geograf, a redactat un manifest, intitulat "Pentru o etica a urbanului", adresat edililor din Bucuresti si Cluj, prin care solicita organizarea unui grup de experti in dezvoltare urbana si politici ale acesteia in masura sa propuna proiecte viabile, pe baza carora sa se ia decizii informate. Grupul 4Space a fost initiat de arhitectul Augustin Ioan din Bucuresti, filosoful clujean Ciprian Mihali, criticul media Bogdan Ghiu si geograful iesean Octavian Groza, lor adaugandu-li-se Emilian Cioc, doctorand in filosofie la Cluj si Nisa. In continure cateva fragmente din propunerile membrilor Grupului.
Practicabilitate
Cel mai important aspect al vietii urbane in timpul prezent este practicabilitatea orasului, suportabilitatea lui ca spatiu public. Atunci cand vorbim de spatiu public nu ne gandim la sensurile antice, de agora, ale acestui spatiu urban. E limpede ca nu poate fi reinviata o forma urbana precum cea a cetatii grecesti care sa reuneasca eficient spatiul si politica. Insa pot fi reabilitate, printr-o actiune conjugata a administratiei locale, a cetatenilor, a organizatiilor non-guvernamentale si a expertilor locuri publice.
Aceste locuri publice nu au nici o functie politica, nici estetica, nici macar una economica, ci - inca o data - una etica. Prin aceasta, intelegem, in sens larg, posibilitatile pe care un loc dat le ofera unui ethos, unor practici si obisnuinte din partea locuitorilor si vizitatorilor unui oras.
Proiecte de viitor
Clujul, asemeni Bucurestiului, se afla in fata unor decizii majore la nivel urbanistic. Strategiile de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung trebuie sa fie clare si transparente, iar supunerea lor unor dezbateri publice trebuie sa fie sistematica. Aceste dezbateri trebuie sa impiedice maltratarea estetica si disfunctionalitatile practice la care orasul a fost supus dupa 1990. Pentru moment, propunem:
Redefinirea unui Plan de Urbanism General, din care sa fie parte integranta studiile remarcabile ale grupului Planwerk, apreciate si premiate la nivel de experti nationali si internationali.
Redefinirea atitudinii fata de spatiul public ca loc neutru, de intalnire cu celalalt (oricum l-am defini: etnic, religios, politic, social), de negociere, de schimb, de decizie. Vestigiile si monumentele trebuie sa memoreze, sa tina minte pentru noi, in locul nostru si, uneori, impotriva noastra. Construirea unui lapidariu subteran, scufundat sub piata, care sa expuna si sa conserve ruinele romane (expuse cu violenta in anii din urma impotriva altor monumente si a altei memorii urbane) poate fi gandit, prin concurs deschis, spre a le proteja, expune stiintific si spre a reduce animozitatile legate de manipularea ideologizata a locurilor memoriei clujene.
transilvania@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
