Livada de la Cauaceu este cea mai mare infiintata dupa Revolutie in judetul Bihor. Pe o suprafata de 11 hectare doi agronomi si un specialist in geodezie au transformat terenurile intr-o sursa de venituri, facand dintr-o pasiune o profesie. Majoritatea terenurilor erau paraginite, desi trebuiau doar intretinute, dar dupa preluarea de catre investitorii bihoreni au devenit livezi de nectarine, piersici si caisi, fiind transformate intr-o afacere profitabila.
Intr-o perioada cand succesul era sinonim cu castigul peste noapte, doi oradeni au proiectat o afacere pe termen lung: infiintarea, de la zero, a unei livezi de pomi fructiferi. Prima si cea mai mare, in Bihor, dupa Revolutie. S-au apucat de lucru in urma cu 3 ani, iar la vara, cand vor culege primele roade, viseaza sa trimita mii de ladite cu fructe ieftine si aromate prin toata Transilvania.
Toamna se numara puietii
Povestea livezii din Cauaceu a inceput in urma cu patru ani, cand Vasile Laslo, doctor in fiziologia plantelor, s-a hotarat sa faca ce se pricepea mai bine. Pana atunci, stransese ceva bani dintr-o mica firma care producea ambalaje din plastic, dar nostalgia meseriei l-a biruit. Si, pentru ca in pomicultura, mai ales atunci cand pornesti de la zero, "sunt niste cheltuieli de te zapacesc", el l-a cooptat si pe cel mai apropiat prieten si coleg al sau, Viorel Schiau, care este totodata si cel mai bun specialist roman in cultura migdalului, autor de soiuri omologate.
De altfel, in aceste zile proprietarii livezii din Cauaceu pun de zor nectarine, pentru a-si intregi cultura care deocamdata cuprinde doar piersici, meri si caisi. Desi pare un lucru surprinzator pentru cei care nu au cunostinte de pomicultura, incheierea vegetatiei este cea care deschide sezonul plantarilor. Desfrunzirea este momentul cand pomicultorul incepe lucrul, nu inmugurirea, inflorirea ori coacerea fructelor.
Inradacinarea
Cea dintai grija a investitorilor a fost achizitionarea terenului. Pentru ca Laslo provine din Mures si Schiau este gorjean la obarsie, au fost nevoiti sa inceapa o "campanie de acumulare" de pamant. Cei doi percep acum acest lucru ca pe o "legare de glie", care i-a transformat definitiv in bihoreni sadea. Au ales zona de la nord de Oradea fiindca are cele mai potrivite terenuri. "Dincolo de Aeroport, spre Arad, nu are sens sa ocupi solul cu livezi. De acolo, oamenii tin pomi doar prin gradini si curti, pentru o tara de tuica si cateva borcane de dulceata". Cei doi agronomi s-au oprit la Cauaceu, unde aflasera de o vie paraginita, pe care nimeni nu voia s-o refaca din cauza costurilor mari. Prima bucata de pamant cumparata in 2001, un hectar si jumatate, a fost ieftina: 10 milioane de lei. "Apoi am tot lipit putin cate putin si preturile au crescut pentru ca proprietarii s-au prins ca vrem o suprafata mare", spune Viorel Schiau. Ca sa adune 11 hectare, s-au targuit cu 24 de localnici, iar pentru ultimii 14 ari de teren au dat cat pentru hectare intregi, adica 110 milioane de lei.
Puieti de puieti
Pe 2 hectare de piersic si unul de mar, Laslo si Schiau au plantat in primavara lui 2001 cele mai bune soiuri, procurate de la Statiunea de Cercetari Cluj si Institutul Baneasa cu 150.000 de lei puietul. La piersic au ales soiuri de provenienta americana, Cardinal, Collins, Springold, Jerseyland si Southland, iar la mar, Florina si Liberty. "Am tras ca robii", isi aminteste Laslo. "Porneam in zori cu masina pana la vreo doi kilometri de livada, de unde drumul poate fi strabatut doar cu tractorul, pe aratura. Lucram pana la asfintit, cot la cot cu zilierii. Am imprejmuit cu gard toata plantatia, ca sa nu intre iepurii la puieti, sa-i roada. Am facut irigatii cu apa adusa cu cisterna, iar solutiile impotriva bolilor si daunatorilor le-am imprastiat cu vermorelul in spinare... Seara, cand ajungeam acasa, nu mai eram buni de nimic". Totul le-a iesit, insa, din plin. Pomii s-au prins, si au o pepiniera proprie din care deja vand si altora puieti. La vara, asteapta primele fructe.
Ieftine si parfumate
Investitiile trec de un miliard si jumatate, din economiile stranse "leu pe leu" si din vanzarea de puieti. Daca ar fi avut de la inceput acesti bani, Laslo si Schiau puteau primi tot atata cofinantare SAPARD de la Uniunea Europeana. Nevoia unui "supliment" de investitie i-a facut sa mai coopteze, recent, un ucenic. Geodezul Stoica Olar a pus la bataie ceva bani, plus o Dacie papuc si invata din mers noua meserie, ocupandu-se de treburile de rutina ale livezii, astfel incat Laslo si Schiau se concentreaza de pe acum asupra pietei de desfacere.
Gasirea unei atfel de piete s-a dovedit a nu fi un lucru tocmai usor. Deoarece in Bihor nu functioneaza nici o fabrica de conserve care sa le preia marfa, intentioneaza sa "invadeze" judetele din Transilvania, mai sarace in piersici si caisi. Mizeaza pe cateva avantaje: plantatia de la Cauaceu produce in asa-numitul sistem conveier, adica pot culege fructe pretimpurii si pana toamna tarziu, iar pe de alta parte pot vinde mai ieftin decat importatorii, care aduc fructe de la departare, cu cheltuieli si stricaciuni mai mari.
Tainic, au inca o nadejde, fara vreo tangenta cu stiinta agronomiei, dar legata de vechimea pamantului: ca Dumnezeu o sa le fereasca de urgii livada, astfel ca in targ sa li se adevereasca socotelile pe care, acum, le fac acasa...
Altoirea
Cea mai delicata operatiune din pepiniere si livezi este altoirea. Pe un trunchiulet din soiuri rezistente, numit port-altoi, se face o mica incizie la baza, in care se "lipeste" o bucatica din soiul ales pentru imbunatatire. Locul este bandajat si se asteapta prinderea "implantului". Daca operatia reuseste, iar acest lucru se intampla de obicei la patru din cinci incercari, fructele vor fi mai aromate decat cel de pe pomul de provenienta. La Cauaceu, cei trei proprietari ai livezii pun altoi de piersic, cais si mar, mai ales pe corcodus si pe migdal, dar se extind si la alte specii. Au planuri mari cu varietatea Solangeana a magnoliei, pe care o tot amelioreaza, pentru momentul cand primariile din intreaga tara vor incepe sa cumpere arbusti decorativi. transilvania@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
