1. Rezilierea contractului cu Bechtel
Compania de drumuri a reziliat în luna mai ultimul contract pe care îl mai avea cu americanii de la Bechtel, care trebuia să construiască autostrada Transilvania, de peste 400 de kilometri.
Compania americană a încasat peste 1,4 mld. euro pentru doar 52 de kilometri de autostradă finalizaţi şi alţi 64 de kilometri care sunt doar pe jumătate construiţi, pe ruta Suplacu de Barcău - Borş.
Potrivit acordului cu statul român, în urma rezilierii din acest an americanii urma să mai primească alte 37 de milioane de euro drept despăgubiri. Contractul cu Bechtel a fost semnat în 2003, în timpul guvernării Adrian Năstase.
2. Eşecul privatizării CFR Marfă
Anunţată cu surle şi trâmbiţe şi considerată unul dintre cele mai importante evenimente de anul acesta, privatizarea CFR Marfă, cel mai mare transportator de marfă pe calea feroviară, nu a mai fost dusă până la capăt.
Privatizarea a eşuat după ce firma desemnată câştigătoare a licitaţiei organizate de stat, Grup Feroviar Român (GFR), controlată de Gruia Stoica (desen), nu a plătit 170 mil. euro, suma pe care o mai avea de dat pentru preluarea pachetului de acţiuni de 51%.
3. Reluarea plăţilor pentru infrastructura de transport prin POS-T
Comisia Europeană a decis în iunie reluarea plăţilor către România prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Transport (POS-T), ceea ce înseamnă că guvernul a putut să transmită din nou către Bruxelles cereri de rambursare pentru lucrările executate pe autostrăzi şi căi ferate.
Deblocarea plăţilor de la Bruxelles a avut o importanţă majoră, în contextul în care într-un an de zile – mai 2012-mai 2013 – Programul Operaţional Sectorial Transporturi
(POS-T), cel mai mai bine finanţat dintre programele operaţionale sectoriale, cu o alocare totală de 4,5 mld. euro între 2007 şi 2013, nu luase decât 11 mil. euro de la UE (ca rambursări), adică 0,2% din total.
Comisia Europeană a transmis în iunie anul trecut o scrisoare de întrerupere a plăţilor, iar în decembrie 2012 a mai transmis o scrisoare de presuspendare a acestora.
4. Modernizarea unei căi ferate - cel mai mare contract de infrastructură semnat în 2013
Consorţiul format din firmele Swietelsky (Austria), Strabag (Austria), Alstom (Franţa), Arcada (controlată de Spiru Mantu şi Mihai Humă), Euro Construct Trading 98 (Dan Beşciu, Sorin Vulpescu) şi Transferoviar Grup (Călin Mitică) va reabilita tronsonul de cale ferată Vinţu de Jos-Simeria pentru suma de 1,35 de miliarde de lei (302 milioane de euro).
Tronsonul de circa 42 km va asigura, după reabilitare, viteze maxime de 160 km/h pentru trenurile de călători şi de 120 km/h pentru cele de marfă şi va cuprinde un tunel şi 9 pasaje denivelate.
Termenul de execuţie a lucrărilor este de 30 de luni, iar finanţarea este asigurată în proporţie de 85% din fonduri europene, iar restul din bani de la bugetul de stat.
Acesta este cel mai mare contract de infrastructură de transport semnat anul acesta, după valoarea proiectului.
În 2013 au mai fost semnate câteva contracte pentru construcţia de autostrăzi, dar niciunul dintre acestea nu a depăşit suma de 150 mil. euro.
5. Modificarea priorităţilor în materie de autostrăzi
Guvernul şi-a planificat să finalizeze până în 2018 o autostradă care să traverseze de la vest la est România, între Nădlac şi Constanţa, dar care nu va ajunge şi pe ruta Sibiu - Piteşti, aşa cum era stabilit iniţial, ci pe ruta Sibiu - Braşov - Ploieşti.
Tot până în 2018 guvernul promite că va finaliza mai multe alte autostrăzi, printre care Calafat - Craiova - Piteşti, Piteşti - Râmnicu Vâlcea, Alexandria - Bucureşti, Ploieşti - Galaţi, Braşov - Iaşi - Ungheni, Piatra-Neamţ - Roman, Borş - Oradea - Cluj-Napoca - Sebeş, Turda - Târgu-Mureş.
Statul ar urma să construiască în concesiune tronsoanele Suplacu de Barcău - Gilău, Comarnic - Braşov, Comarnic - Ploieşti, respectiv Piteşti - Craiova.
6. Metroul din Drumul Taberei primeşte bani europeni; „cârtiţele“ sapă primele galerii
La începutul anului, proiectul de construcţie a magistralei 5 de metrou din cartierul bucureştean Drumul Taberei se confrunta cu incertitudini pe fondul lipsei de finanţare, însă ulterior Comisia Europeană a inclus această investiţie în Programul Operaţional Sectorial Transport şi a asigurat o finanţare de 400 de milioane de lei (90 de milioane de euro) pentru anul acesta.
La finalul lunii septembrie a fost pus în funcţiune şi unul dintre cele două utilaje gigantice, „Tunnel Boring Machine (TBM)“, care sapă galeriile magistralei de metrou care va traversa cartierul bucureştean Drumul Taberei. Aceste echipamente, cu o lungime de 100 de metri, formate dintr-o freză şi mai mulţi cilindri hidraulici care permit avansul scutului, excavează tunelul şi realizează montajul prefabricatelor denumite bolţari.
Deşi au fost aduse în Bucureşti încă din 2012, utilajele au fost puse în funcţiune abia în ultima parte a acestui an.
7. Inaugurarea podului peste Dunăre de la Calafat - Vidin
La mai bine de jumătate de secol după ce primul pod peste Dunăre dintre România şi Bulgaria a fost deschis traficului între Giurgiu şi Ruse, un al doilea pod rutier şi feroviar între cele două ţări a fost inaugurat anul acesta, între Calafat şi Vidin. Podul de la Calafat - Vidin, realizat în parteneriat româno-bulgar, a costat în total aproape 300 de milioane de euro, fiind cel mai important proiect de infrastructură inaugurat anul acesta. România şi Bulgaria au semnat acordul pentru construirea podului Calafat - Vidin în martie 2000, însă iniţierea proiectului a întârziat din cauza fondurilor insuficiente.
Podul de doi kilometri peste Dunăre este parte a coridorului paneuropean de transport care leagă oraşul german Dresda de Istanbul (Turcia).
8. Peste 100 de kilometri noi de autostradă
România ar urma să încheie anul 2013 cu o reţea de peste 660 de kilometri de autostrăzi, în contextul în care în ultimele zile ale acestui an sunt programate tăieri de panglici pe 98 de kilometri în jumătatea de vest a ţării. După ce în luna mai compania de drumuri a deschis circulaţia pe 18 kilometri de autostradă între Simeria şi Orăştie, ultima lună a anului ar urma să aducă alţi 98 de kilometri de autostradă: primul lot din Lugoj - Deva (27,6 km de autostradă şi 10,5 km de drum de legătură la standard de autostradă) şi loturile 1, 2 şi 4 din Orăştie - Sibiu (în total, 60 km).
9. Inaugurarea noii piste de la Aeroportul din Cluj-Napoca
Toamna acestui an a adus şi prima pistă de aterizare construită după Revoluţie în România, în cadrul Aeroportului Avram Iancu din Cluj-Napoca.
Lucrările la pista de decolare-aterizare de 3.500 de metri au început în septembrie 2011, în prima etapă pista având 2.100 de metri, în urma unei investiţii de 30-40 mil. euro realizate din banii Consiliului Judeţean.
10. Statul începe procesele de concesiune pentru trei autostrăzi
Statul a deschis anul acesta procedurile de construire în concesiune a autostrăzilor Comarnic - Braşov (58 de kilometri), Craiova - Piteşti (121 kilometri) şi centura de sud a Capitalei (48 kilometri), care vor costa, cumulat, circa 5 miliarde de euro. Statul estimează că lucrările la cele trei autostrăzi pe care vrea să le dea în concesiune vor începe anul viitor, însă până în prezent nu a desemnat investitorii privaţi care se vor ocupa de construirea celor trei şosele. Companii de construcţii din Europa de Vest, din România, dar şi din Turcia sau China s-au înscris în cursa pentru concesiunea celor trei drumuri.
Ultimele încercări ale statului de a construi în concesiune autostrada Comarnic - Braşov s-au soldat însă cu un eşec, în condiţiile în care pentru acest tronson au fost găsiţi constructori în 2010, dar aceştia au renunţat subit la contract. Mai mult, în 2004 guvernul a mai avut o tentativă de construire a autostrăzii Comarnic - Braşov în concesiune, când, la fel, înţelegerile cu firmele desemnate să construiască acest tronson au picat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
