Institutul pentru Politici Publice (IPP) propune ca absorbţia de fonduri europene în perioada 2014-2020, sume negociate în prezent cu Comisia Europeană, să pornească de la o abordare centralizată a strategiei de proiecte, gestionată de Ministerul Dezvoltării cu un ministru susţinut transpartinic, iar jumătate din fondurile alocate să meargă spre proiecte majore de interes naţional, în contextul în care absorbţia redusă a fondurilor europene în perioada 2007-2013 a determinat o scădere cu 7 mld. a sumelor alocate.
„Mai sunt doar 4 luni până la intrarea oficială în perioada noului exerciţiu financiar şi România încă nu a finalizat un draft coerent de Acord de parteneriat cu Comisia Europeană, care să stabilească în mod clar priorităţile investiţionale pentru care se vor acorda cele aproape 40 de miliarde de euro în următorii 7 ani“, scriu reprezentanţii institutului într-un comunicat de presă.
În perioada 2007 – 2013, România a avut la dispoziţie aproape 20 mld. euro, bani europeni, prin intermediul a şapte programe operaţionale. Până la sfârşitul lunii iunie, Comisia Europeană făcuse rambursări de 3,67 mld. euro, echivalentul unei rate de absorbţie de doar 19%.
„Mare parte din acest eşec este tributar lipsei acute de viziune de dezvoltare din perioada de programare, calităţii slabe a proiectelor şi birocraţiei excesive, cauze pentru care vom pierde cel puţin 7 miliarde de euro – echivalentul a peste jumătate din acordul stand by cu FMI – din cele aproape 33 de miliarde alocate pentru 2007 – 2013“, mai scrie în documentul IPP.
Până la sfârşitul anului, guvernul ar trebui să atragă 2,83 mld. euro din fonduri europene, pentru a evita pierderea unor sume prin procesul dezangajării, potrivit unor declaraţii recente date ZF de Eugen Teodorovici, ministrul fondurilor europene.
IPP propune stabilirea unui mandat politic pentru Ministerul Dezvoltării, care să integreze strategiile sectoriale într-o unică Strategie Naţională de Dezvoltare. Ministerul ar fi condus de o persoană susţinută transpartinic, cu viziune pe termen lung. În acelaşi context, al doilea pas recomandat de IPP este un consens al tuturor forţelor politice asupra unui aranjament instituţional funcţional pentru managementul fondurilor europene.
Celelalte trei propuneri ale IPP se referă la dezvoltarea unui portofoliu de proiecte majore care să acopere cel puţin jumătate din fondurile europene alocate, sprijinirea beneficiarilor prin asistenţă tehnică şi audit, concomitent cu unificarea activităţilor de control asupra fondurilor europene, şi existenţa unui buget unic pentru investiţiile cuprinse în Strategia Naţională de Dezvoltare.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.08.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
