Guvernul a prevăzut, în varianta actuală a proiectului de buget pentru 2014, o performanţă mai bună a colectării de venituri de la contribuabili, astfel că bugetul asigurărilor sociale de stat, din care se plătesc pensiile şi ajutoarele sociale (cum sunt indemnizaţiile de maternitate sau pentru creşterea copilului, precum şi ajutoarele pentru persoanele cu dizabilităţi), a fost construit pe creştere.
Veniturile de la bugetul asigurărilor sociale de stat vor creşte cu 3,9% faţă de 2013 (până la 52,2 mld. lei), în timp ce valoarea subvenţiilor acordate din acest buget pentru acoperirea deficitului la pensii va rămâne relativ la acelaşi nivel (de 12,5 mld. lei în 2014, faţă de 12,25 mld. lei prevăzute în 2013).
Creşterea veniturilor la bugetul din care se plătesc ajutoarele sociale se bazează mai ales pe un grad de colectare mai mare a contribuţiilor de asigurări sociale de la angajaţi şi de la angajatori: 4,67% este creşterea estimată a încasărilor din contribuţii sociale în 2014, faţă de anul acesta, până la venituri de 39,55 miliarde de lei. Principalele modalităţi prin care statul ar putea să crească gradul de colectare a veniturilor din contribuţii ar fi majorările salariale, creşterea numărului de angajaţi din economie şi scoaterea la suprafaţă a muncii la negru, precum şi un nivel mai ridicat al contribuţiilor sociale. Creşterea salariului minim de anul viitor (de la 800 la 900 de lei brut pe lună, în două tranşe), măsură care influenţează salariile a peste 800.000 de angajaţi de la stat şi de la privat, ar aduce la bugetul asigurărilor sociale câteva sute de milioane de lei în plus faţă de încasările din 2013. De asemenea, această creştere a salariului minim a influenţat şi prognoza legată de nivelul salariului mediu net pe care s-a fundamentat bugetul pe anul viitor (care va ajunge la 2.298 lei brut/lună, în creştere cu 3,3% faţă de 2013), având în vedere că majoritatea companiilor din mediul privat (unde lucrează două treimi din angajaţii din economie) nu au bugetate creşteri salariale.
O creştere masivă a efectivului de salariaţi din economie (de 4,3 milioane de persoane în prezent) este puţin probabilă, având în vedere că previziunile de creştere economică sunt anemice, iar în lipsa noilor investiţii nu sunt justificate noi angajări. Este posibil totuşi ca o parte din locurile de muncă „la negru“ să fie scoase la suprafaţă dacă inspectorii de muncă şi cei de la Fisc au o performanţă mai bună în ceea ce priveşte scăderea evaziunii fiscale de pe piaţa muncii. Estimările Consilului Fiscal arată că aproape 1,5 milioane de persoane lucrau fără forme legale în 2012.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 14.11.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
