O carotă de sedimente din epoca glaciară din nordul Groenlandei a dat cele mai vechi secvenţe de ADN din lume, scrie CNN.
Mostrele de ADN vechi de 2 milioane de ani au dezvăluit că regiunea polară, acum în mare parte lipsită de viaţă, a fost cândva un loc unde trăiau multe plante şi animale - inclusiv mastodonţi, reni, iepuri, gâşte, mesteceni şi plopi, potrivit unei noi cercetări publicată în revista Nature.
Amestecul de copaci şi animale din zonele temperate şi arctice a sugerat un tip de ecosistem necunoscut până acum, care nu are un echivalent modern - unul care ar putea acţiona ca o hartă genetică pentru modul în care diferite specii s-ar putea adapta la o climă mai caldă, au constatat cercetătorii.
Descoperirea este opera oamenilor de ştiinţă din Danemarca, care au reuşit să detecteze şi să recupereze ADN-ul ambiental - materialul genetic vărsat în mediul înconjurător de toate organismele vii - în cantităţi mici de sedimente prelevate din formaţiunea København, aflată la gura unui fiord din Oceanul Arctic, în cel mai nordic punct al Groenlandei, în timpul unei expediţii din 2006.
Ei au comparat apoi fragmentele de ADN cu bibliotecile existente de ADN colectate atât de la animale, plante şi microorganisme dispărute, cât şi de la animale vii şi dispărute. Materialul genetic a scos la iveală zeci de alte plante şi creaturi care nu fuseseră detectate anterior în acest loc, pe baza a ceea ce se ştie din fosile şi din înregistrările de polen.
"Primul lucru care ne-a uimit atunci când ne uităm la aceste date este, evident, acest mastodont şi prezenţa lui atât de departe în nord, ceea ce este destul de departe de ceea ce ştiam ca fiind aria sa naturală de răspândire", a declarat coautorul studiului Mikkel Pedersen, profesor asistent la Lundbeck Foundation GeoGenetics Centre de la Universitatea din Copenhaga, în cadrul unei conferinţe de presă.
Descoperirea doboară recordul anterior pentru cel mai vechi ADN din lume, stabilit de o cercetare publicată anul trecut pe materialul genetic extras din dintele unui mamut care a cutreierat stepa siberiană în urmă cu peste un milion de ani, precum şi recordul anterior pentru ADN din sedimente.
