Terenurile fărmiţate, numărul mare de fermieri care practică agricultură de subzinstenţa, precum şi neutilizarea de seminţe certificate sunt principalele motive pentru care fermierii români au printre printre cele mai mici producţii medii la hectar, la cultura de porumb, din Europa, portivit directorului de marketing al diviziei locale Monsanto, Daniel Stanciu, care a prezentat joi la Ruse, în Bulgaria, mai multe soluţii pentru creşterea profitabilităţii la cultura de porumb cu până la 10-20%.
„În mod normal putem vorbi de o variabilă de 10-20% de creştere a profitabiltăţii la hectar, dacă fermierul ar urmări şi ar implementa toate soluţiile pe care le-am discutat aici, şi anume poziţionarea în funcţie de mediul de cultură, optimizarea densităţii, utilizarea hibridului corespunzator, ultilizarea semănatului de precizie, a unei fertilizari corepunzatoare şi a soluţiilor pentru arşita şi secetă”, a declarat directorul de marketing al diviziei locale Monsanto, unul dintre cei mai mari porducători de seminţe din lume.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, anul trecut producţia medie la hectar, la porumb boabe, a fost de 3,4 tone, de două ori mai mică decât spun bulgarii că scot la hectar, un randament slab chiar şi dacă îl comparăm cu producţia medie a fermierilor români din anul precedent, 2014, când randamentul a fost de 4,8 tone la hectar.
„Producţia medie la hecar, pe România, la cultura de porumb, este în urma celorlalte ţări din Europa. Bulgaria anul trecut a avut o producţie de 7 tone la hectar. Producţia medie variază de la an la an în funcţie de condiţiile de cultură şi aparent suntem în urmă. Avem şi fermieri mici, care cultivă mai mult pentru consum propriu decât pentru performanţă agricolă, terenurile sunt încă fărmiţate, tehnologia, hibrizii care sunt ultilizaţi nu sunt chiar de ultimă generaţie. Din aceste motive avem o producţie medie în urma celorlalte ţări”, a spus Daniel Stanciu.
Potrivit reprezentantului Monsanto din Bugaria, suprafaţa ternului arabil din Bulgaria este de circa 3,2 mil. de hectare, (faţă de 8,3 mil. hectare cât are România- n.red), iar rotaţia culturilor este fixă. Principalele plante cultivate sunt grâul, cultivat pe o suprafaţă de 1,2 mil. hectare, floarea-sorelui, care ocupă 850.000 hectare, urmat de porumb, cultivat pe 450.000 hecatre.
Cum fac bulgarii agribusiness?
Alexander Dimitrov, proprietarul fermei Bioland din Bulgaria
Alexander Dimitrov, proprietarul fermei Bioland care cultivă cereale pe o suprafaţă de 700 de hectare în Ruse, Bulgaria spune care are un profit mediu de doar 250 de euro pe hectar din cauza preţului rididcat al arendei de 400 de euro pe hectar, la care se adugă costul irirgării teren agricol, de circa 500 de euro pe hectar.
„Anul trecut am avut o cifră de afaceri de 500.000 de euro. Nu prea avem profit din cauza cheltuielilor ridicate pe care le avem cu materiile prime agricole, costul de irgaţii care este de 500 de euro per hectar, dar şi din cauza preţului de închierea a terenului agricol care este mare, de 400 de euro pe hecatar. E un preţ normal pentru această regiune, al doilea cel mai mare preţ din ţară, din cauza calităţii solului, dar şi din cauza că e o mare competiţie între fermieri”, a explicat bulgarul care spune că cea mai profitabilă cultură pentru el este porumbul pe care îl cutiva pe o suprafaţă de 150 de hectare.
În ceea ce priveşte planurile de expansiune, Alexander Dimitrov şi-a propus să crească suprafaţa de teren irigat, cu 200 de hectare, şi să schimbe culturile, cultivând lucernă sau dovleci pentru seminţe.
