Programul Operaţional Regional (POR) va avea de cheltuit 6,5 mld euro în exerciţiul financiar 2014-2020, fiind al doilea cel mai bine finanţat program alimentat din fondurile structurale, după „Programul Operaţional Infrastructura Mare“ (9,5 mld. euro), dar şi „obiective“ pe măsură: drumuri, transport în comun, eficienţa termică a clădirilor, dezvoltarea IMM-urilor, rezolvarea problemei cadastrale a proprietăţilor şi multe altele.
POR este programul operaţional care merge cel mai bine în exerciţiul financiar curent, cu o rată de absorbţie de 42%. Micilor afaceri sau comunităţilor locale le-au fost rambursate de la UE 1,6 miliarde de euro, dintr-un total de puţin sub 4 miliarde de euro cât a fost alocat acestui program în exerciţiul financiar 2007-2013. Însă cât de multe rămân de făcut se desprinde din statistici. Regiunea Bucureşti- Ilfov, cea mai dezvoltară regiune a României, se află abia pe locul 151 din punctul de vedere al dezvoltării între cele 257 de regiuni ale UE (fără Croaţia). Celelalte 7 regiuni de dezvoltare sunt la coada clasamenului, fiind între ultimele 30 de regiuni din aceleaşi număr de 257 luate în calcul de Eurostat în momentul în care a alcătuit acest clasament (2009).
Ce să finanţezi mai întâi ca să depăşeşti această situaţie?
Potrivit documentului consultativ privind POR 2014-2020 publicat de Ministerul Dezvoltării Regionale (care gestionează POR), programul va avea 11 axe prioritare care beneficiază de finanţări care pleacă de la 100 mil. euro şi ajung până la aproape 2,7 mld. euro (axa prioritară sprijinirea dezvoltării urbane). În această plajă ar urma să fie finanţată îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor (în România sunt 21 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, la jumătate faţă de media UE) cu 700 mil. euro, îmbunătăţirea activităţilor de transfer tehnologic (100 mil. euro), turismul (300 mil. euro), infrastructura de sănătate (400 mil. euro), infrastuctura şcolară (350 mil. euro), eficienţa energetică a clădirilor publice (300 mil. euro).
Sprijinirea dezvoltării comunităţilor urbane este axa care primeşte cei mai mulţi bani (aproape 2,7 mld. euro). Însă şi aici se pleacă de foarte jos, pentru că sunt foarte multe lucruri de rezolvat. Un singur exemplu cuprins în argumentul pentru care s-a optat pentru finanţarea localităţilor urbane: numărul oraşelor care oferă servicii de transport public urban a scăzut de la 180 în 1990 la 69 în 2012.
În acelaşi timp, numărul municipiilor care beneficiază de transport electric este de doar 14.
În POR 2014-2020 infrastructura rutieră este bine finanţată, dar faţă de alte axe prioritate, nu faţă de nevoile reale. Din cei 1,1 mld. euro acordaţi infrastructurii rutiere guvernul internţionează să finanţeze, după cum a anunţat deja o parte a autostrăzilor care sunt în afara reţelei transeuropene de transport (TEN-T), neputânf fi, aşadar, finanţate prin programul operational de transport.
Înbunătăţirea activităţii cadastrale este o altă axă care beneficiază de 300 de milioane de euro. Explicaţia este simplă. În România sub 50% dintre proprietăţi sunt înregistrate în Registrul de Cadastru şi Carte Funciară şi doar 15% sunt înregistrate electronic. Din cele 40 de milioane de parcele agricole existente, doar 6 milioane (15%) sunt înregistrate.
Guvernul a aprobat săptămâna trecută Acordul de parteneriat 2014-2020, care stabileşte modul de alocare şi utilizare a fondurilor europene pentru 2014-2020, document care urmează să fie aprobat de Comisia Europeană în următoarele luni. Potrivit acestuia, alocările propuse de România în ceea ce priveşte programele operaţionale (alimentate din fondurile de structurale şi de coeziune) sunt: de 9,5 miliarde de euro pentru „Programul Operaţional Infrastructura Mare“, 6,5 miliarde de euro pentru POR, 4,2 miliarde de euro pentru „Programul Operaţional Capital Uman“, 1,2 miliarde de euro pentru „Programul Operaţional Competitivitate“, 553 de milioane de euro pentru „Programul Operaţional Capacitatea Administrativă“, 452 de milioane de euro pentru programe de cooperare transfrontalieră şi 265 de milioane de euro pentru „Programul Operaţional Asistenţă Tehnică“. De asemenea, Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală primeşte 8 miliarde de euro şi alte aproximativ 9 miliarde de euro vor fi fondurile alocate agriculturii pentru subvenţiile directe. În total, între 2014-2020, România va primi de la UE aproape 40 de miliarde de euro, dintre care peste 30 de miliarde de euro sunt bani (fonduri structural şi de dezvoltare rurală) care merg spre proiecte.
România mai are o „rezervă“ de 1,8 miliarde de euro pe care o poate accesa, dacă reuşeşte ă„ cheltuiească fondurile de mai sus.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 01.04.2014
