Câştigul lunar al unei familii din România, în medie, este de 2.560 de lei. Din care cheltuieşte, tot în medie, în jur de 90 de procente. Din totalul cheltuielilor, 72 de procente se duc pe consum, iar 17 procente pe impozite şi taxe. Şi acum să vedem cum se împart cheltuielile de consum: 43 la sută – mâncarea; 16 la sută – locuinţa, apa, electricitatea şi gazele; 8 la sută – băuturi alcoolice şi tutun… Desigur, tot în medie. Ca să descifrăm acest tablou, mi se par sugestive câteva referiri la dezbaterea globală, din ultimii 50 de ani, despre bogăţie şi sărăcie.
Prin anii ’60, un mare economist american, Paul Samuelson, scria că o familie nu mai e săracă dacă reuşeşte să cheltuiască pe mâncare mai puţin de o treime din venit. Sigur, lucrurile se complicau dacă trebuia să-şi cumpere şi o locuinţă. Sau un automobil ori alte bunuri de folosinţă îndelungată. Pentru că numai în cazul în care, din cele trei sferturi rămase din venit după ce a rezolvat cu factura alimentară, familia putea să-şi plătească şi rata la bancă pentru casă ori pentru alte achiziţii… totul era în ordine. Deşi să plătească 20-30 de ani un credit pentru casă nu era deloc uşor. Dar timpul era constrâns să se despartă de judecăţile tradiţionale. Familia primea casa imediat şi… plătea o viaţă.
Povara costului vieţii începea să fie altfel împărţită. În America cu deosebire, dar şi în Europa de Vest, în Japonia şi în alte ţări. Banca te împrumuta să plăteşti factura pentru casă, pentru automobil, pentru mobilă, pentru aparatură electronică şi electrocasnică. Iar tu, din veniturile curente, plăteai factura pentru consumul curent. Cu o condiţie, desigur: să ai garanţii, o slujbă sigură şi un venit cert.
Atunci însă, în anii ’60, când Samuelson îşi lansa judecata despre graniţa dintre sărăcie şi clasa de mijloc, lumea nu fusese încă răvăşită de marile crize energetice. Era creştere economică, barilul de petrol costa câţiva dolari, iar inflaţia staţiona. Socoteala făcută de economistul american putea deci să aibă acoperire în realitatea acelui timp. O familie care îşi asigura hrana doar cu o treime din venit, în condiţii cantitative şi calitative optime, avea toate motivele să spere în general – şi nu doar în privinţa coşului alimentar – la evadarea din sărăcie. Dar lucrurile n-au rămas la fel şi în anii ’70. Două crize ale petrolului, din acel deceniu, au schimbat lumea. De atunci, lumina şi căldura se scumpesc fără încetare. Dacă familia nu-şi acoperea hrana cu cel mult o treime din venit şi cheltuielile pentru întreţinerea locuinţei cu altă treime, bunăstarea decentă rămânea mai departe doar o aspiraţie.
Câţi oameni de pe planetă îşi mai permiteau să-şi facă o casă din venituri curente sau din propriile economii? Sau: câţi oameni îşi mai permiteau să-şi facă o casă cu credit de la bancă? În anii ’70 începuse despărţirea treptată de acel „sfert de secol de aur“ de după Al Doilea Război Mondial.
Au trecut însă şi anii ’70, au trecut şi anii ’80 şi, treptat, la interferenţa zonelor luminoase în extindere cu cele întunecate în restrângere, era tot mai mare şansa bunăstării. În zonele luminoase, care departe de a se închide se deschideau, în sensul că mulţi săraci erau absorbiţi în clasa de mijloc, reînviau şansele pentru nenumărate familii ca din veniturile curente să-şi finanţeze în bună parte cheltuielile curente, în timp ce banii pentru case şi pentru bunuri de folosinţă îndelungată să fie împrumutaţi de la bănci. Timp de cinci ani, între 2004 şi 2008, a prins şi societatea românească o bucată din acest boom global. Iar băncile şi-au deschis şi la noi umbrelele.
În toamna lui 2008 s-a sfârşit însă balul. Cinci ani de criză au dus lumea în pragul unei noi schimbări. Radicale. Băncile deschid greu umbrelele, banii sunt mai puţini şi mai scumpi. Cu actuala structură socială şi cu un tablou de cheltuieli cum este cel schiţat mai sus, avem încă de aşteptat până când clasa de mijloc va fi pentru economia noastră un motor performant care s-o împingă înainte.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 30.10.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
