ZF Power Summit 2024. Tranziţia energetică este obligatorie, dar Europa trebuie să investească mai mult în tehnologie, iar România trebuie să construiască jucători regionali puternici, pe modelul altor ţări din zonă

Tranziţia energetică este obliga­torie, atât la nivel european, cât şi local, iar România a făcut paşi importanţi în această direc­ţie, pe zona de regenerabile în special, dar are nevoie de o legislaţie stabilă şi de investitii ţintite, cu o viziune pe termen lung, sunt de părere participanţii din prima zi a conferinţei ZF Power Summit 2024.

„Războiul a fost un wake-up call pentru europeni cu privire la sursele de energie. Tranziţia energetică este obligatorie şi cu cât o facem mai repede cu atât va fi mai ieftin. Europa are o problemă cu lipsa producţiei de tehnologie. Importăm panouri solare din China. Europa trebuie să investească mult pentru a susţine tehnologia, să trimită fon­duri ţintit spre anumite zone, spre R&D“, a declarat George Stassis, president & CEO, PPC, compania elenă care a cumpărat anul trecut ENEL România.

El a subliniat că într-o piaţă energetică conectată companiile trebuie să devină jucă­tori regionali pentru a creşte, pentru a avea succes în tranziţia energetică. „E nevoie de o masă critică. Aceasta este strategia noastră“.

Dincolo de aspectul moral, de sustena­bilitate, tranziţia energetică este un proces costisitor şi este important ca ţările implicate, inclusiv România, să aleagă corect în ce domenii îşi concentrează investiţiile pentru a nu regreta pe termen lung.

„Costul banului este mai mare şi probabil va rămâne aşa pentru o perioadă mai mare decât credeam. Trebuie să găsim cu ANRE un cadru pentru a susţine un plan de acţiune pertinent cu obiectivele din România“, a precizat Nicolas Richard, CEO, ENGIE România.

În acest proces de tranziţie, România are avantajul de a deţine rezerve de gaze, care o vor ajuta să aibă o transformare energetică etapizată, dar există şi elemente care lipsesc în acest ecosistem al viitorului, cum sunt pro­iectele de biometan şi hidrogen. În plus, piaţa locală are nevoie de capacităţi de stocare şi pilotare pentru că vor fi tot mai des situaţii cu energie intermitentă în reţea.

„A doua problemă este reţeaua, unde subes­timăm ce avem de făcut pentru un sistem rezilient în viitor“, a completat Nicolas Richard.

Un alt element adus în discuţie de marile companii din energie a fost nevoia revenirii la o piaţă liberă, în condiţiile în care preţurile sunt în continuare reglementate, conform legislaţiei în vigoare, până în 2025.

„Trebuie să pornim un dialog despre cum vom reveni la o piaţă liberă. În acelaşi timp, e nevoie însă de un mecanism pentru consumatorii vulnerabili, care să poată fi folosit atunci când preţurile cresc“, este de părere Christina Verchere, CEO, OMV Petrom, companie care se va dezvolta în următorii ani pe două directii principale: zona tradiţională, de oil&gas, şi segmentul de regenerabile, în care a investit masiv în ultimii ani.

„E adevărat că tranziţia energetică vine cu o serie de probleme, economice, geopoli­tice. Dar odată ce montezi un panou solar, el rămâne acolo, spre deosebire de gaz, care poate fi pornit sau oprit“.

Nevoia de întoarcere treptată la o piaţă liberă a fost menţionată şi de ministrul energiei, Sebastian Burduja, care a precizat că există discuţii între companii şi minister pentru modificarea actualei scheme de com­pensare. „Pregătim o trecere graduală spre o piaţă cât mai competitivă. Dar trebuie să fim conştienţi că nu este o situaţie tipică pe piaţa regională şi trebuie să asigurăm stabilitatea întregului sistem“.

Sebastian Burduja a menţionat că pentru a scade preţurile trebuie să produci, să creşti oferta, ceea ce se poate realiza, pe termen mediu şi lung, prin investiţii. În plus, România are în dezvoltare şi proiectul Nep­tun Deep din Marea Neagră, care va dubla producţia locală de gaze naturale în viitor.

În prezent, preţul la gaze s-a redus şi piata s-a detensionat, companiile fiind dispu­se să facă din nou tranzacţii, reprezentanţii compa­niilor din domeniu fiind de părere că Româ­nia a ieşit foarte bine din criza energetică.

ZF Power Summit 2024 este cea de-a 13-a ediţie a acestei conferinte care reuneşte prin­cipalii jucători din sectorul energetic, auto­rităţi şi consultanţi. Sponsorii acestei editii sunt Engie, E-infra, Ijdelea & Associates, BCR, Electrica, Electrica Furnizare, Hidroelectrica, Mol, Photomate, OMV Petrom, Tinmar Energy, Wiren, Acue, Adrem, Alive Capital, Axionet, Bento, Bondoc şi Asociaţii, Bulboacă şi Asociaţii, Cez, CMS, Eaton, Energobit, E-on, Eurowind energy, evergent investments, Filip&Company, Horvath, Kinstellar Lubexpert, Marsh, Met, NNDKP, Nuclearelectrica, Parapet, Photon Energy Group, PNE, Pro Credit Bank, Renovatio Trading, Restart Energy, Reţele Electrice, Romgaz, Schneider, Sintel, SKELA, Valorem.

Sebastian Burduja, ministrul Energiei

► În zona de viziune, strategie, avem două termene: Strategia Energetică Natională, unde avem o primă versiune pe care o discutăm în Consiliul Onorific, şi PNIESC, care trebuie trimis la CE până la final de iunie. Ele vor face ordine în zona de planificare strategică.

â–º Ne uităm la schema de plafonare. Trebuie să avem stabilitate în piată ÅŸi la clientul final. Trebuie să vedem dacă în formula actuală este sustenabilă.

â–º Sistemul energetic a contribuit mult mai mult la stat, ÅŸi în contextul crizei energetice, ca urmare a tuturor măsurilor fiscale. Statul a colectat în ultimii 2 ani circa 44-45 miliarde de lei de la companii, prin taxe, impozite, ÅŸi a dat înapoi circa 25 miliarde lei.

â–º Pregătim o trecere graduală spre o piată cât mai competitivă. Dar trebuie să fim conÅŸtienÅ£i că nu este o situatie tipică pe piaÅ£a regională ÅŸi trebuie să asigurăm stabilitatea întregului sistem.

â–º Pentru a scade preturile trebuie să produci, să creÅŸti oferta. Asta înseamnă programul de investitii, pe care am reusit să îl accelerăm ÅŸi cred că rezultatele se vor vedea în câtiva ani. Avem ÅŸi proiectul strategic Neptun Deep, care din 2027 ne va transforma în producătorul numărul 1 de gaze din Europa, ne va dubla productia de gaze naturale. Asta va duce cu sigurantă ÅŸi la scăderea preturilor, pe principiiile unei piete libere ÅŸi competitive.

â–º Vrem energie verde, dar vrem stabilitate înainte de orice. Nu putem renunta la cărbune la CE Oltenia până nu punem ceva în loc.

George Stassis, preÅŸedinte ÅŸi CEO, PPC

â–º ÃŽn ianuarie am anunÅ£at un business plan actualizat pentru grupul PPC, avem un plan de investiÅ£ii de circa 9 miliarde de euro ÅŸi undeva la 2,5 miliarde de euro sunt dedicate României. Plănuim investiÅ£ii în princial în energie regenerabilă ÅŸi distribuÅ£ie

â–º ÃŽn următorii trei ani vrem să construim circa 1,5 GW, deci trebuie să creÅŸtem de patru ori capacităţile instalate pe care le avem astăzi. Suntem încrezători că avem mijloacele, echipa ÅŸi proiectele să facem asta.

â–º Sunt vicepreÅŸedinte la Eurelectric ÅŸi printre discuÅ£iile pe care le avem în companiile europene de utilităţi vedem că sunt multe guverne care sunt în direcÅ£ia de a înÅ£elege că trebuie să facem un pas curajos în Europa ÅŸi sunt destul de pozitiv că va fi făcut.

â–º Hidrogenul nu este încă pregătit pentru utilizare industrială la scară largă. Nu vedem cazuri în care să fie mai ieftin de 4 euro per kilogram, ceea ce nu este competitiv. Trebuie să scadă cu 50%, să ajungă la 2 euro sau mai jos pentru a fi competitiv la nivelul industriei.

â–º Cred că sectorul de energie va creÅŸte. ÃŽn România vedem o creÅŸtere de 10% la nivel de cerere până în 2030, după calculele noastre

â–º  Vizunea noastră este să ne concentrăm pe tranziÅ£ia energetică pentru că nu este doar mai prietenos cu mediul, ci ÅŸi mai ieftin.

â–º Odată cu tranziÅ£ia enegetică, caracterul reÅ£elei nu mai este doar de transport, ci de a gestiona fluxul de energie dintr-o parte în alta.

Christina Verchere, CEO, OMV Petrom

â–º La Neptun Deep am reuÅŸit să atragem contractori foarte importanÅ£i în proiect. Ne concentrăm pe premise ÅŸi construcÅ£ii, iar în 2027 vrem să vedem prima moleculă extrasă. La Neptun Deep vom avea contracte pe termen lung ÅŸi scurt, vom avea produtie pe piata spot, etc. Neptun Deep este un game changer pentru România ÅŸi este un proiect foarte important pentru noi.

â–º TranziÅ£ia energetică din piaÅ£a europeană înseamnă o tranziÅ£ie ÅŸi la nivelul companiei, în următorii ani. Suntem o companie de oil&gas, dar vrem să dezvoltăm mult ÅŸi zona de regene­rabile.

â–º PreÅ£urile au început să coboare. ÃŽn inima tranziÅ£iei energetice este creÅŸterea capacităţii de producÅ£ie de energie, dezvoltarea zonei de regenerabile, care permite Europei să nu mai importe gaze.

â–º Tranzitia vine cu o serie de probleme, economice, geopolitice. Dar odată ce pui un panou solar, el rămâne acolo, dar gazul este variabil, poate fi pornit sau oprit.

â–º Reglementarea preturilor a fost introdusă pentru a proteja consumatorii vulnerabili, până în 2025. Dar trebuie să pornim un dialog despre cum vom reveni la o piata liberă. E nevoie însă de un mecanism pentru consumatorii vulnerabili, care să poată fi folosit atunci când preturile cresc.

Nicolas Richard, CEO, ENGIE România

â–º TranziÅ£ia energetică va costa ÅŸi nu ne permitem să facem greÅŸeli. Trebuie să găsim împreună cu factorii politici de decizie ÅŸi cu ANRE un cadru care ne permite să avem un plan de acÅ£iune, de investiÅ£ie, un cadru potrivit pentru obiectivele pe care le avem în România

â–º Când vorbim despre tranziÅ£ia energetică vorbim, de fapt, de mai multe perspective. Prima este mixul energetic – cum producem ÅŸi cum consumăm. Al doilea lucru important este legat de rezilienÅ£a, fiabilitatea ÅŸi securitatea sistemelor, iar al treilea, de suportabilitate ÅŸi competitivitate.

â–º Vedem preÅ£uri care au scăzut faţă de anii trecuÅ£i, dar volatilitatea rămâne aceeaÅŸi. Este important să vedem cum ÅŸi cât se consumă ÅŸi să putem prognoza care va fi consumul de a doua zi. Aici, un lucru foarte important sunt soluÅ£iile hibride.

â–º Suntem pe drumul bun. Sunt însă lucruri asupra cărora ar trebui să ne aplecăm cu atenÅ£ie – biometan, eficienţă energetică ÅŸi o politică mult mai articulată - pentru a reuÅŸi să ajungem, până în 2050, la o României net zero.

â–º Vrem să dublăm capacitatea noastră, construim două parcuri în Prahova ÅŸi GalaÅ£i ÅŸi suntem în curs de a achiziÅ£iona 80 MW de eolian. Vrem să creÅŸtem capacitatea de producÅ£ie de energie verde ÅŸi zona de electricitate cu ajutorul energiei verzi.

Károly Borbély, CEO, Hidroelectrica

â–º Noi avem o capacitate instalată de 6.400 MW, prin retehnologizări ÅŸi modernizări o să fie puÅ£in mai mult, dar creÅŸte perioada de disponibilitate a acestor agregate. Eu nu cred că ar fi util pentru noi mai mult de 1.000 MW de energie regenerabilă complementară, solar sau eolian.

â–º Suntem foarte aproape de semnare cu Masdar, doar urmează ultimele aprobări în consiliile de conducere, directorat ÅŸi supraveghere, după care putem să dăm drumul la proiect. Sigur, aÅŸteptăm ÅŸi legea offshore.

â–º Rolul regional este un rol extrem de interesant, îţi dă o anvergură, dar focusul pentru noi este să consolidăm intern ce avem de făcut, M&A-uri, UCM ReÅŸiÅ£a, investiÅ£ii ÅŸi în momentul în care se iveÅŸte o oportunitate de nerefuzat pe extern ne vom concentra ÅŸi pe aceasta.

â–º Orice decizie se ia în privinÅ£a acestei dereglementări trebuie să se facă gradual, să nu fie foarte brusc, pentru că dacă se face foarte brusc iar o să sară preÅ£urile în sus în anul următor.

â–º Avem o problemă extrem de mare legată de companiile contractoare sau subcontractoare din piaţă care devoltă lucrări în domeniul hidroenergetic. Unele sunt în insolvenţă, altele sunt cu probleme zilnice bine-cunoscute de tot sectorul de business.

Manuela Trisnevschi, head of energy & utilities, BCR

â–º BCR este unul dintre principalii finanÅ£atori ai domeniului energiei din România pentru că înÅ£elegem atât rolul pe care România îl are geografic din punctul de vedere al independenÅ£ei energetice, cât ÅŸi pentru că economia, în final, este influenÅ£ată de costul energiei ÅŸi de independenÅ£a noastră ca Å£ară energetică.

â–º Ne uităm la proiecte de mici dimensiuni, de autoconsum, dar ÅŸi la proiecte foarte mari care necesită o abordare integrată a jucătorilor bancari din piaţă. Aici mă refer la credite sindicalizate, unde e nevoie de aportul mai multor jucători.

â–º Pe zona de atragere de fonduri europene, o cheie a succesului ÅŸi o accelerare a gradului de accesare ar putea fi o foarte bună colaborare între mediul de afaceri ÅŸi instituÅ£iile statului. Trebuie să înÅ£elegem criteriile de eligibilitate ÅŸi să urmărim sustenabilitatea financiară a proiectului.

â–º Vedem un mix sănătos între schema CFD, contractele PPA ÅŸi o parte de risc direct cu vânzare către piaţă. Contractele PPA creează predictibilitate, iar contractele CFD dau siguranÅ£a unui cashflow al proiectului care poate duce la o perioadă mai lungă de finanÅ£are.

Oana Ijdelea, managing partener, Ijdelea & Asociaţii

â–º La nivelul legislaÅ£iei secundare, de exemplu, avem noua propunere pentru regulamentul de conectare la reÅ£ea pus în dezbatere publică de către ANRE. Principial cred că este o propunere foarte bună, această încercare de a curăţa piaÅ£a, în special piaÅ£a de regenerabile, deÅŸi regulamentul se adresează tuturor tipurilor de surse de energie. Green Deal-ul a pus în primul rând o presiune extraordinară pe toate palierele, a pus presiune pe statele membre care au trebuit să îşi adapteze legislaÅ£ia sau să încerce să îşi adapteze la nivel naÅ£ional, niÅŸte cerinÅ£e care au fost tratate uniform pentru toate statele membre în condiÅ£iile în care profilul economic energetic al statelor membre este extrem variat ÅŸi profund diferit între ţări Avem o presiune extrem de mare pe dezvoltatorii de energie regenerabilă pentru că s-au proiectat niÅŸte posibilităţi de dezvoltare care nu pot fi susÅ£inute în mod real la nivel adminsitrativ de către statele membre.

Răzvan Popescu, CEO, Romgaz

â–º La Iernut graficul este respectat de către contractor ÅŸi încercăm să grăbim pe cât putem pornirea centralei noi în acest an, în decembrie 2024. Iernut va aduce 430 MW putere brută. ÃŽn strategie avem în plan 180 MW până în 2030. ÃŽmi doresc foarte mult împreună cu colegii mei să devansăm acest termen. Avem în plan ÅŸi vom începe construcÅ£ia unui parc fotovoltaic de 41 MW chiar anul acesta cu punerea în producÅ£ la finalul 2025 ÅŸi probabil că vom ieÅŸi în piaţă pentru a achiziÅ£iona proiecte de până la 180-200MW de regenerabile. Ne uităm aici atât la fotovoltaice cât ÅŸi eoliene. Å¢ine de strategia naÅ£ională dacă se doreÅŸte mărirea acestei reÅ£ele sau electrificare. ÃŽn acest moment ne bazăm pe acest consum. Este un consum important cel casnic pe care România îl are ÅŸi vedem în continuare acest alfa în producerea ÅŸi vânzarea de gaz natural.

â–º Analizăm investiÅ£iile în hidrogen, dar aici este o discuÅ£ie privind fezabilitatea economică. Credem că tehnologia nu este îndeajuns de matură pentru a ne putea direcÅ£iona bani în acest sens, în acest moment.

Joachim Steenstrup, director, external affairs and strategy, Eurowind Energy

â–º Ca să atragem investiÅ£ii trebuie să avem un cadru de reglementare stabil, atractiv. ÃŽn majoritatea pieÅ£elor, reglementările se schimbă de 3 ori înainte să terminăm un proiect eolian. De aceea, ne dorim un cadru stabil.

â–º România este o piaţă foarte foarte bună pentru investitori, extrem de atractivă acum.

â–º Avem 4 GW în proiecte. Anul acesta am început construcÅ£iile. Cel puÅ£in unul dintre proiecte ar trebui să fie conectat la reÅ£ea la finele anului ÅŸi încă unul în 2025. Vom continua cu noi proiecte.

â–º Când ai o piaţă care a hibernat multă vreme ÅŸi nu s-a miÅŸcat, ia timp să obÅ£ii permisele, autorizaÅ£iile, dar încet-încet autorităţile se vor miÅŸca mai repede ÅŸi multe proiecte vor fi finalizate. Ne aÅŸteptăm să mai obÅ£inem 2-3 permise anul acesta.

â–º 500-800 MW estimez la nivelul întregii piete pe solar.

â–º Investitiile în hidrogen vor veni atunci când vor fi destule investitii în regenerabile. Iar partea de stocare se va dezvolta când piata va fi liberă din nou, din 2025. Investitiile în baterii sunt rentabile când ai fluctuatii de pret pe parcursul zilei.

Giles Dickson, CEO, WindEurope

â–º ÃŽn UE anul trecut am construit un nivel record de ferme eoliene, 16,2 GW, din care 80% au fost eoliene onshore.

â–º Credem că în 2024 vom avea încă 16 GW de eolian în UE, credem că anul viitor numărul va fi mult mai mare, 22 GW, ÅŸi 24 GW în anul următor. Pentru că autorizăm mai multe ferme eoliene. Spania ÅŸi Germania au autorizat fiecare cu 70% mai multe proiecte eoliene onshore anul trecut decât în 2022. Cifrele sunt în creÅŸtere în Grecia, FranÅ£a, Belgia ÅŸi în multe alte ţări.

â–º Credem că de acum până în 2030 UE va construi în medie 29 GW de eoliene pe an, dintre care două treimi vor fi onshore.

â–º Cea mai mare piaţă pentru eoliene este Germania, am construit 4 GW de eoliene noi în Germania în 2023, peste 90% onshore. Existau dificultăţi pentru eoliene onshore în Germania în ultimii ani, dar acum lucrurile s-au îmbunătăţit după ce guvernul german a simplificat autorizarea.

â–º Guvernul României trebuie până la 30 iunie 2024 să transpună directiva europeană pentru simplificarea autorizării proiectelor eoliene ÅŸi solare.

â–º Cea mai mare provocare nu mai este autorizarea, depăşim ce obiÅŸnuia să fie blocajul din autorizare. Cel mai mare blocaj acum vine dinspre reÅ£ele ÅŸi dinspre dezvoltarea lentă a conexiunilor noi onshore ÅŸi offshore. Nu investim suficient în reÅ£ele.

Radu Mustaţă, energy & power leader for central CEE, Marsh

â–º Au existat o serie de politici guvernamentale care au impact în prezent asupra tranziÅ£iei energetice. Pentru a ne atinge obiectivele, trebuie să înÅ£elegem că acestea nu sunt doar Å£inte orientative, ci direcÅ£ii clare pe care trebuie să le urmăm.

â–º Hidrocarburile, petrolul ÅŸi gaze ÅŸi cărbunele vor fi cele mai afectate segmente ale industriei energetice în contextul Å£intelor pentru 2050. Offshore wind, solarul ÅŸi zona de onshore vor fi vedetele în spaÅ£iul energetic până în 2050. Gazul este un vehicul de tranziÅ£ie.

â–º Ne aflăm într-un context în care fiecare Å£ară din Europa are un obiectiv clar de tranziÅ£ie la energia curată ÅŸi o viziune net zero pentru 2050.

â–º Trebuie să ne gândim la 2030 ca la o piatră de hotar importantă ÅŸi uriaşă în ceea ce priveÅŸte calea către 2050. Dacă nu ne Å£inem de plan până în 2030, va fi prea târziu pentru a schimba direcÅ£ia către anul 2050.

â–º România nu are nevoie de o strategie de castig rapid. Avem nevoie de o strategie mare, care să ne asigure câştigul. M-aÅŸ concentra pe proiecte mari ÅŸi pentru a face asta România are nevoie de un cadrul legal adecvat, CFD-uri, garanÅ£ii de stat, sprijin pentru investitorii internaÅ£ionali în dezvoltarea ÅŸi implementarea planurilor de afaceri.

Ana Radnev, partner, banking & finance, CMS

â–º Cred că pentru multe proiecte una dintre provocări este să fie structurate în aÅŸa fel încât să devină bancabile.

â–º Trebuie să facem CfD-urile să se întâmple.

â–º ÃŽncă se crede că PPA-urile nu merg în România din cauza problemelor de reglementare, dar nu este vorba despre asta, ci de educaÅ£ie. Åži e nevoie de timp.

â–º Au fost câteva PPA-uri anunÅ£ate recent ÅŸi dacă te uiÅ£i cine sunt, de obicei sunt companii dintr-un grup mai larg care au o strategie de sustenabilitate ÅŸi le pasă de costuri.

â–º PiaÅ£a evoluează, inclusiv pe PPA-uri. Unul dintre punctele importante este legat de progresul pe care l-a făcut România pe interconectare ÅŸi asta este important, abilitatea de a exporta, abilitatea de a vinde transfrontalier.

â–º Åži cred că piaÅ£a din România va vedea ÅŸi alÅ£i investitori pe care poate astăzi îi considerăm prea sofisticaÅ£i.

â–º Legat de faptul că nu sunt mai multe proiecte conectate, vedem acum pe piaţă proiecte din ce în ce mai mari care vin ÅŸi care testează cadrul de reglementare. Pentru o vreme toÅ£i ne uitam după terenuri, după permisele iniÅ£iale, acum vedem în practică ce înseamnă de fapt să conectezi un proiect mare la reÅ£ea, ce trebuie să faci. A doua oară va fi mai rapid, a treia oară va fi ÅŸi mai rapid

Cosmin Ghiţă, CEO, Nuclearelectrica

â–º La nivelul Nuclearelectrica am început să conturăm un plan de business pentru operarea unităţilor 3 ÅŸi 4, cât ÅŸi pentru centralelor semere. Noi încercăm pe cât posibil să participăm la aceste proiecte. La unităţile 3 ÅŸi 4 nu vor fi deÅ£inute integral de către Nuclearelectrica, probabil că acÅ£ionarul majoritar va fi statul român. Momentan sunt deÅ£inute de Nuclearelectrica, dar urmează o injecÅ£ie de active în natură a căror valoare este foarte mare.

â–º Probabil că în momentul injectării acelor active acÅ£ionarul principal va deveni statul român. Anul acesta practic suntem în perioada de a securiza graficul ÅŸi elementele cu ciclu lung de fabricare ÅŸi a ne pregăti resursa umană pentru a putea fi gata să executăm proiectele.

â–º Noi facem tot ce ne stă în putinţă ca să putem reduce preÅ£ul energiei rezultate care poate fi crescut inclusiv din dobânzi. Nu putem să susÅ£inem de unii singuri construcÅ£ia de noi centrale nucleare.

â–º Mai mult de cât atât, finanÅ£atorii la acest moment nu recunosc riscul corporate, doar risc corporate ca risc admisibil pentru a aloca un împrumut, chiar ÅŸi un împrumut comercial pentru o construcÅ£ie de o capacitate nouă nucleară.

George Niculescu, preÅŸedinte, ANRE

â–º De la începutul anului 2024 avem autorizaÅ£ii de înfiinÅ£are acordate pentru o putere de peste 130 MW, care arată practic intenÅ£ia dezvoltatorului de a construi o capacitate de producÅ£ie, versus licenÅ£e de 10 MW. Puterea instalată care vine la licenÅ£iat este mult mai mică decât puterea instalată care vine la autorizaÅ£ii de înfiinÅ£are.

â–º Lucrăm la o modificare a metodologiei de racordare, este vorba despre schimbarea regulilor de racordare pentru că trebuie să punem în balanţă ÅŸi să vedem exact ce ne dorim. Nu vor fi modificări doar pentru producătorii de energie din surse regenerabile, ci pentru toÅ£i producătorii în general.

â–º Din punctul de vedere al autorităţii de reglementare, ne dorim mai mulÅ£i megawaÅ£i instalaÅ£i în reÅ£ele care să producă energie, care să genereze energie ieftină, care să pună presiune pe preÅ£ ÅŸi nu ne dorim foarte mulÅ£i megawaÅ£i pe hârtie, în proiecte care nu se vor finaliza sau care au o rată mică de succes în ceea ce priveÅŸte implementarea.

â–º Am propus două principia în modificarea metodologiei de racordare: instituirea unei garanÅ£ii în valoare de 5% din valoarea lucrărilor din ATR, care să probeze cumva bonitatea, interesul investitorului de a realiza acea investiÅ£ie, ÅŸi un alt principiu, de a acorda ATR-urile după un principiu de licitaÅ£ie.

â–º Vom intra pe un calendar de discuÅ£ii cu operatorii de distribuÅ£ie în ceea ce priveÅŸte perioada a cincea de reglemetnare, chiar de săptămâna viitoare cred.

â–º La 31 decembrie 2023 erau aproximativ 120.000 de prosumatori cu 1.440 MW putere instalată

Monica Iancu, partener, Bondoc şi Asociaţii

â–º Ce ne dorim de la 2025 ar fi previzibilitatea. Cu cât se ÅŸtiu mai devreme regulile, cu atât piaÅ£a va merge mai bine. ÃŽn acest entuziasm al proiectelor noi, lăsăm uneori partea de market design deoparte, despre cum trebuie închegate contractele, despre comportamente.

â–º Noua legislaÅ£ie europeană ar trebui să aducă niÅŸte norme tranzitorii, inclusiv garanÅ£iile, ce se întâmplă cu proiectele aflate în curs, din care mare parte nu sunt fezabile. Dar fără a afecta proiectele bune, care trebuie să se facă.

â–º Pe anumite sectoare, regulamentele sunt clare, pe stocare de exemplu. Åži probabil vom vedea ÅŸi proiecte pe această zonă. Pe alte zone, lucrurile sunt mai lente, poate piaÅ£a nu e acolo, pentru a le atrage, cum este piaÅ£a de hidrogen.

â–º Pe Legea Offshore termenele mi se pare foarte ambiÅ£ioase, pe zona de legislaÅ£ie secundară.

â–º Mi-aÅŸ dori să văd acea Strategie Natională ÅŸi corelarea ei cu PNIESC. Mi se pare esential pentru că alfel nu poti lucra la firul ierbii.

Ion Sterian, CEO, Transgaz

â–º Am semnat pentru Gazoductul Tuzla-PodiÅŸor, care transportă gazele de la Marea Neagră, iar undeva la final de iunie 2025 îl finalizăm.

â–º Cel mai mare consum de gaze e în BucureÅŸti ÅŸi bazinul BucureÅŸtiului, peste 30%. Consumul total e de circa 10 miliarde metri cubi. Nu ne ajung gazele din Marea Neagră pentru consumul intern în 2027-2028.

â–º La Mintia se construieÅŸte centrala pe cogenerare de 1600 MW, care se adaugă 2,5 miliarde metri cubi consum propriu de gaze. Romgaz a anuntat că va finaliza centrala Iernut, unde va fi nevoie de 1 miliard mc gaze. S-au semnat proiectele de la IÅŸalniÅ£a ÅŸi Turceni, încă 1,5 mld. mc. Deci 5 miliarde mc consum suplimentar până acum. Vine apoi programul Anghel Saligny ÅŸi aici prevăd 3-5 mld. mc consum.

â–º Gazele din Marea Neagră înseamnă 8 mld. mc, productia internă este acum vreo 10 mld. mc, dar se va reduce spre 7,5 mld. mc în 2027-2028.

â–º Deci o sa avem 15 mld.mc, ÅŸi consum 20 mld.mc consum. Ne mai trebuie 4-5 mld.mc din import.

â–º Suntem în discutii pentru 2 terminale, unul în Grecia ÅŸi terminalul plutitor de la Dansk. Am ajuns să fim a patra companie din Europa pe retele, pe zona de tehnologizare. Åži putem discuta securitatea în aprovizionare în toată regiunea Balcanilor.

Vasile Cârstea, general manager, Depogaz

â–º ÃŽn acest moment avem în dezvoltare depozitul de la BilciureÅŸti ÅŸi mulÅ£i poate urmăresc achiziÅ£ia pe SEAP ÅŸi sunt interesaÅ£i de acest proiect, proiect pentru care Depogaz a obÅ£inut fonduri europene undeva la 39 mil. euro. Valoarea proiectului se ridică la 126 mil. euro.

â–º Depogaz operează în baza unui tarif de înmagazinare pe care îl urmărim cu mare interes. Pentru ciclul care începe acum la 1 aprilie 2024, Depogaz prin eforturile sale scade tariful de înmagazinare. Chiar dacă avem o cotă de piaţă de 91% ÅŸi o dinamică de dezvoltare accentuată nu încercăm să distorsionăm piaÅ£a.

â–º Depogaz operează în baza unui tarif de înmagazinare pe care îl urmărim cu mare interes. Pentru ciclul care începe acum la 1 aprilie 2024, Depogaz prin eforturile sale scade tariful de înmagazinare. Chiar dacă avem o cotă de piaţă de 91% ÅŸi o dinamică de dezvoltare accentuată nu încercăm să distorsionăm piaÅ£a.

Cosmin Stăvaru, partner, Bondoc şi Asociaţii

â–º Avem nevoie de o claritate în reglementare, care să pornească de la baza piramidei, deci de la strategie, ÅŸi apoi să meargă în ordinea normală – legislaÅ£ie primară ÅŸi secundară.

â–º Când vorbim de strategie avem trei perspective: strategia energetică, PNIESC ÅŸi strategia de reducere a emisiilor la zero până în 2050, adoptată în decembrie anul trecut. Toate au nevoie de o coordonare ÅŸi de un fir comun pentru a putea funcÅ£iona împreună.

â–º Proiectul ANRE de modificare a regulamentului de racordare este o idee bună, întrucât ar crea un cadru organizat ÅŸi centralizat, care să permită autorităţii de reglementare o vedere de ansamblu ÅŸi un control al valorii de capacitate care se conectează la reÅ£ea.

â–º Era bine ca această reglementare să fi venit acum doi ani pentru că deja avem aproape 4 GW de avize de racordare. Aceste ATR-uri au o durată de viaţă destul de lungă, circa un an ÅŸi jumătate. Practic, o mare parte din capacitatea din reÅ£ea este blocată.

â–º O asemenea reglementare, cu intrarea în vigoare abia din 2025 ÅŸi fără norme tranzitorii, poate bulversa piaÅ£a ÅŸi poate crea un efect de bumerang neintenÅ£ionat, iar preÅ£ul proiectelor care au deja ATR ar putea să crească.

Ondrej Safar, CEO, CEZ România

â–º Orice Å£ară din Europa decide acum care este direcÅ£ia. Olanda a decis că merge spre hidrogen, viitorul ne va arăta dacă este o decizie bună sau nu, dar au luat o decizie ÅŸi pun bani într-o direcÅ£ie ÅŸi nu cheltuie bani în altă direcÅ£ie. Poate nu e o decizie bună, dar cu cât nu avem o decizie cu atât facem de toate ÅŸi unele dintre direcÅ£ii nu vor fi cele potrivite ÅŸi vom investi acei bani fără să avem efectul potrivit.

â–º Orice decidem acum va decide competitivitatea ţării, va decide în ce direcÅ£ie mergem, va decide dacă tranziÅ£ia energetică va fi de succes sau nu. Este o mare responsabilitate să fii acum la ANRE sau la Ministerul Energiei.

â–º ReÅ£elele nu au fost construite pentru sistemul energetic al viitorului, care este descentralizat, decarbonizat ÅŸi digitalizat.

â–º Trebuie să avem o viziune despre cum trebuie să arate reÅ£eaua în 2050. Tot ce punem astăzi în reÅ£elele de electricitate, de gaz, de încălzire centralizată, va fi cu noi în anul 2050.

â–º Facem investiÅ£ii pe termen lung, investim pentru 40 de ani, deci trebuie să ai în minte că dacă astăzi investeÅŸti în ceva ce nu are sens în 2050 aceia sunt bani pe care îi plătesc consumatorii.

Claudia Griech, general manager, E.ON Energie România

â–º Dacă mă uit la segmentul rezidenÅ£ial, estimările noastre sunt că, în condiÅ£iile în care există ÅŸi programe subvenÅ£ionate de stat cum este Casa Verde, la nivel naÅ£ional piaÅ£a se va dezvolta în următorii cinci ani ajungând undeva la 500.000 de gospodării care vor avea panouri fotovoltaice.

â–º Noi suntem la început pe segmentul rezidenÅ£ial, cu un număr de aproximativ de 1.500 de sisteme fotovoltaice vândute de noi. Dar, în acelaÅŸi timp, avem undeva la 12.000 de prosumatori pe care îi deservim.

â–º Avem deja 5.000 de clienÅ£i care ne-au selectat în cadrul programului Casa Verde ÅŸi urmează să instalăm pe parcursul acestui an, deci vedem că există o cerere din partea pieÅ£ei pentru soluÅ£ii de eficienţă energetică.

â–º ÃŽn ceea ce priveÅŸte clienÅ£ii business ÅŸi municipalităţi, anul trecut l-am încheiat cu un număr de 360 de proiecte implementate, avem încă aproximativ 50 de proiecte în implementare. Vorbim despre o producÅ£ie de 85 GWh generată de aceste sisteme.

â–º Ne dorim revenirea la o piaÅ£ liberă, dar nu se poate face oricum, ea trebuie gândită foarte bine. Avem privilegiul de a avea un an la dispoziÅ£ie în care să pregătim într-adevăr revenirea la o piaţă liberă.

Bogdan Belciu, cofounder and partner, Valorem Business Advisory

â–º TranziÅ£ia energetică nu înseamnă doar panouri fotovoltaice. ÃŽnseamnă reÅ£ele inteligente, flexibile, întărirea capacităţilor ÅŸi stocare. Când adunăm toate miliardele alocate pentru energie, ajungem liniÅŸtiÅ£i la 150 mld. euro în următorii 25 de ani, adică 5 mld. euro în fiecare an.

â–º E momentul să avem o socoteală foarte riguroasă, o strategie foarte clasă ÅŸi să punem împreună producÅ£ia, transportul, distribuÅ£ia, interconectarea ÅŸi stocarea, să facem estimări cât mai realiste ÅŸi să ne apucăm de treabă.

â–º Probabilitatea unor black outuri în următorii ani creÅŸte pe măsură ce trece timpul, iar noi ne ascundem în spatele miilor de megawaÅ£i ÅŸi gigawaÅ£i care sună frumos, dar care sunt doar pe hârtie. Din toate aceste proiecte, circa 10% se întâmplă în realitate, restul rămân pe hârtie.

â–º România are nevoie de energie ieftină pentru industrie pentru că Å£ara se dezindustrializează ÅŸi nu avem nevoie de subvenÅ£ii pentru toată lumea, ci de subvenÅ£ii Å£intite, pentru acele categorii de consumatori vulnerabili.

Robert-Eugeniu Ciocioi, preÅŸedinte, ACROPO

â–º ACROPO a fost înfiinÅ£ată în baza unei directive europene, a cărei cerinţă a fost existenÅ£a unei autorităţi pentru siguranÅ£a operaÅ£iunilor petroliere offshore la Marea Neagră. Obiectivul principal al ACROPO este prevenirea accidentelor majore în urma desfăşurărilor economice de la Marea Neagră.

â–º Ne dorim să se dezvolte zona de offshore ÅŸi să apară noi perimetre. Există potenÅ£ial, dar rămâne la latitudinea statului dacă va considera o prioritate să deschidă noi perimetre.

â–º De aceste perimetre se va ocupa Ministerul Energiei. ÃŽn baza unor studii vor fi delimitate ÅŸi ulterior va exista o hotărâre de guvern. Până la 30 iunie 2025 să fie delimitate aceste perimetre.

â–º Legea pentru energia eoliană offshore este pe circuitul parlamentar. Există o prioritate la nivelul guvernului în acest sens, această lege fiind în regim de urgenţă.

George ViÅŸan, energy market division, Transelectrica

â–º Pe zona de transport propriu-zisă, planul de dezvoltare pe 10 ani cuprinde elemente necesare creÅŸterii capacităţii de transport pentru integrarea surselor. ÃŽn momentul acesta, etapizarea porneÅŸte de la intenÅ£ii. DeÅŸi autorizaÅ£iile sunt la o valoare mică, contractele de racordare care arată seriozitatea mult mai puternică decât intenÅ£ia sunt de circa 9,5 GW, 7 GW în transport ÅŸi circa 2,7 GW în reÅ£elele de distribuÅ£ie.

â–º Interconexiunile ÅŸi solicitarea de creÅŸtere la cel puÅ£in 15%, este discutabil ce înseamnă 15% de interconexiune, Transelectrica o va realiza mult mai devreme decât 2030. ÃŽn acest sens tot planul acela de 10 ani care se reface o dată la doi ani se actualizează ÅŸi care cuprinde investiÅ£ii de 1,4 mld. euro are ca bază proiecte deja în construcÅ£ie ÅŸi care se vor pune în funcÅ£iune până în 2028-2030.

â–º Avem 5.800 MW solicitări pentru stocare deja. Stocarea în energie electrică devine un business stand alone. Practic condiÅ£iile sunt create ÅŸi la noi în România.

Mihaela Rodica Suciu, general manager, DEER

â–º Dacă vorbim despre provocări, cred că ultimii trei ani au fost cei mai provocatori pentru industria energetică. Am avut parte de o criză perfectă, criză sanitară, criză economică, criză energetică ÅŸi criză geopolitică.

â–º Eu asta zic că este provocarea majoră a unui distribuitor, să găsească soluÅ£ii, să modernizeze reÅ£eaua, să investească în reÅ£ea ÅŸi să nu afecteze utilizatorul final prin costuri mai mari pe tariful de distribuÅ£ie. Anul acesta trebuie să ne implementăm toate proiectele, să finalizăm POIM, să demarăm toate proiectele pe fondul de modernizare ÅŸi să găsim soluÅ£ii de a atrage toÅ£i specialiÅŸtii din piaţă la noi.

â–º Provocările din domeniul reglementării sunt foarte mari în 2024. Este an de trecere spre PR 5, perioada de reglementare 5. Este anul în care vom afla care sunt reglementările pentru PR5 ÅŸi trebuie să ne pregătim pentru asta. Marea provocare a unui distribuitor este de a identifica soluÅ£ii pentru a investi în reÅ£elele de distribuÅ£ie ÅŸi a nu afecta utilizatorul final pentru că programele de investiÅ£ii sunt cele care sunt recunoscute de ANRE în tarife.

Alexandru Aurelian Chiriţă, CEO, Electrica

â–º InvestiÅ£iile sunt în curs, ne orientăm foarte clar la fel ca ÅŸi alÅ£i jucători din piaţă către o strategie de 2030 unde avem planificat un minim de 1 GW instalat în producÅ£ie ÅŸi către investiÅ£iile din reÅ£eaua de distribuÅ£ie pentru că fără reÅ£eaua de distribuÅ£ie nu putem opera în siguranţă sistemul energetic.

â–º Ar trebui să ne asigurăm pe un mix minim de 1.000 MW, rămâne să vedem ce soluÅ£ii merg cel mai repede. Solarul este investiÅ£ia cea mai rapidă. ÃŽn paralel sunt investiÅ£ii pe care grupul le-a declarat ca intenÅ£ie să le dezvolte în eolian, însă acolo ÅŸtim că sunt dificultăţi cu privire la lanÅ£ul de aprovizionare ca atare ÅŸi în acelaÅŸi timp avem în vedere în analiză dezvoltarea unei soluÅ£ii pe gaz, cu hidrogen ÅŸi stocare. ÃŽn ceea ce priveÅŸte proiectul respectiv momentan suntem la stadiul de studiu de fezabilitate.

â–º Scopul final este de a ne feri de riscurile la care am fost supuÅŸi în anii de criză pe care i-am depăşit în momentul de faţă. ÃŽn principal să rămânem fără energie sau să fim nevoiÅ£i să achiziÅ£ionăm energia la preÅ£uri nesustenabile din punct de vedere al cash-flow-ului pentru că un preÅ£ foarte ridicat pe 1 MW constituie o problemă principală în procesul de achiziÅ£ie în sine indiferent de soluÅ£ia pe care o putem găsi ulterior.