♦ Tranziţia energetică este un proces obligatoriu, în care România a făcut paşi importanţi, mai ales pe zona de regenerabile, dar piaţa locală de energie trebuie să gestioneze în paralel şi alte aspecte, legate de preţuri, consum sau producţia tradiţională de gaze, după cum arată discuţiile purtate în prima zi a conferinţei ZF Power Summit 2024 ♦ După doi ani în care preţurile la energie au fost plafonate, companiile şi autorităţile vorbesc acum despre nevoia unei regândiri a schemei de compensare, despre revenirea la o piaţă liberă, competitivă, fără a uita însă de consumatorii vulnerabili.
„Discutăm cu companiile despre cum putem îmbunătăţi schema de compensare, având în vedere că preţurile din piaţă au mai scăzut, mai ales pe zona de gaze. Pregătim o trecere graduală spre o piaţă cât mai competitivă. Dar trebuie să fim conştienţi că nu este o situaţie tipică pe piaţa regională şi trebuie să asigurăm stabilitatea întregului sistem“, a declarat ministrul energiei Sebastian Burduja.
În opinia lui, pentru a vedea o scădere a preţurilor la energie este nevoie de producţie, de creşterea ofertei, un proces care se poate realiza doar prin investiţii, inclusiv strategice, cum este Neptun Deep din Marea Neagră.
„Din 2027, Neptun Deep ne va transforma în producătorul numărul unu de gaze din Europa, ne va dubla producţia de gaze naturale. Asta va duce cu siguranţă şi la scăderea preţurilor, pe principiile unei pieţe libere şi competitive“, a mai spus Sebastian Burduja.
La fel de optimistă este şi Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, compania care dezvoltă, alături de Romgaz, perimetrul Neptun Deep, o investiţie de 4 miliarde de euro, unde producţia se va împărţi în mod egal între cele două companii. „Neptun Deep este un game changer pentru România şi este un proiect foarte important pentru OMV Petrom. Când Neptun Deep va deveni operaţional, România va deveni principalul producător de gaze din Europa“, a declarat Christina Verchere.
În prezent, proiectul a atras o serie de contractori importanţi şi accentul în acest an se va pune pe obţinerea unor permise şi lucrări de construcţii.
În ceea ce priveşte actuala schemă de plafonare a preţurilor în energie, singura sincopă remarcată de ministru sunt datoriile acumulate de stat la furnizorii de energie, deşi companiile au avut contribuţii importante la buget în anii de criză.
„Sistemul energetic a contribuit mult mai mult la buget, în contextul crizei energetice, ca urmare a tuturor măsurilor fiscale. Statul a colectat în ultimii doi ani circa 44-45 miliarde de lei de la companii, prin taxe, impozite, şi a dat înapoi circa 25 miliarde lei“, a mai spus ministrul energiei.
De partea cealaltă, şi CEO al OMV Petrom este de părere că este nevoie de începerea unui dialog între stat şi companii pentru a se reveni la o piaţă liberă, cu menţiunea că este nevoie în continuare de un mecanism pentru consumatorii vulnerabili.
„Preţul la gaze a fost distorsionat de război, de schimbarea de paradigmă de pe piaţa europeană. Piaţa îşi va găsi un echilibru curând, se pare că în jurul valorilor actuale. Vedem că firmele sunt dispuse să cumpere, piaţa s-a detensionat“, a precizat şi Răzvan Popescu, CEO al Romgaz.
Companiile atrag însă atenţia că orice schimbare legislativă trebuie anunţată din timp pentru a nu distorsiona piaţa.
„Orice decizie se ia în privinţa acestei dereglementări trebuie să se facă gradual, să nu fie foarte brusc, pentru că dacă se face foarte brusc iar o să sară preţurile în sus în anul următor“, subliniază Károly Borbély, CEO al Hidroelectrica.
Dincolo de ce va aduce 2025 pe piaţa energiei, preţurile par să se fi stabilizat la nivel internaţional şi îşi vor găsi probabil un echilibru în jurul valorilor actuale.
„Preţul la gaze a fost distorsionat de război, de schimbarea de paradigmă de pe piaţa europeană. Piaţa îşi va găsi un echilibru curând, se pare că în jurul valorilor actuale. Vedem că firmele sunt dispuse să cumpere, piaţa s-a detensionat“, a precizat şi Răzvan Popescu, CEO al Romgaz.
În acelaşi timp, există o serie de discuţii legate de consumul de gaze, care a scăzut în ultimii ani, atât la populaţie, cât şi la industrie. Există însă şi voci care spun că situaţia se va schimba radical în curând. Ion Sterian, CEO al Transgaz, este de părere că toate proiectele de centrale anunţate recent, la Iernut, Işalniţa sau Mintia, vor duce în 2027-2028 consumul intern la 20 mld. mc de gaze, de la circa 10 mld. mc în prezent. „României nu îi vor ajunge gazele din Marea Neagră, plus producţia internă, pentru a acoperi consumul în 2027-2028“, crede Ion Sterian, CEO al Transgaz, companie care construieşte în prezent gazoductul care va transporta gazele de la Neptun Deep.
