♦ România are atuurile necesare pentru a creşte economic din tranziţia energetică, dar trebuie să se mişte rapid l Infrastructura actuală de gaze, industria auto bine dezvoltată şi backgroundul impresionant pe care România îl are în zona de IT&C sunt pilonii pe care se poate construi viitoarea tranziţie energetică ♦ În joc sunt peste 10 miliarde de euro, finanţări care se pot transforma într-un nou val de creştere economică ♦ Acestea au fost câteva dintre concluziile primei zile din cea de-a zecea ediţie a ZF Power Summit, cel mai important eveniment organizat de ZF dedicat în exclusivitate temelor energetice.
„Ca nepot de miner, trebuie să fiu brutal de sincer: nu există viitor în cărbune. Din punct de vedere economic, nu mai este cerere pentru cărbune. Industria nu are viitor, dar oamenii care lucrează în industrie au viitor“, a spus Frans Timmermans, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, prezent printr-o intervenţie online în cadrul ZF Power Summit 2021, un eveniment organizat de Ziarul Financiar.
Partenerii acestei ediţii aniversare au fost Engie, Ijdelea Mihăilescu, NNDKP, Nova Power & Gas, OMV Petrom, MOL, CEZ Group, Bondoc şi Asociaţii, Centrul Român al Energiei (CRE), Chimcomplex, Druid, Electrica Furnizare, Enel, E.ON, Fondul Proprietatea, Hidroelectrica, Horvath & Partners, Nuclearelectrica, Photon Energy, Romgaz, SAS, Tinmar Energy, Transgaz şi Transelectrica.
Timmermans este omul cheie al tranziţiei energetice la nivelul UE, el fiind cel care conduce de la cel mai înalt nivel realizarea şi implementarea Green Deal şi a directivelor care vor asigura neutralitatea climatică la nivelul anului 2050.
Declaraţiile au venit în contextul în care ultima săptămână a fost marcată de proteste la Complexul Energetic Hunedoara, minerii de acolo primind soluţii pe termen scurt. Pe termen lung, lucrurile ar trebui să se schimbe, a dat asigurări Virgil Popescu, ministrul energiei, prezent şi el la ZF Power Summit.
„La Hunedoara vom avea un mix de gaz şi o parte pe cărbune, alături de o componentă de energie verde“, a precizat ministerul energiei, adăugând că un plan similar ar trebui să fie implementat şi la Complexul Energetic Oltenia.
Dincolo de ieşirea treptată din zona de cărbuni, atât Frans Timmermans, cât şi Virgil Popescu au subliniat importanţa gazului natural în tranziţia energetică, alături de alte atuuri locale.
Mai mult, investiţiile care se fac acum trebuie gândite cu scopul de a servi mai ales în contextul tranziţiei energetice.
„România deţine o resursă importantă, gazul. Dar trebuie să ne gândim şi la alte soluţii energetice pe care ar trebui să le avem în portofoliul nostru. Anul acesta, nivelul investiţiilor este asemănător cu cel de anul trecut, încercăm să fim prudenţi. Suntem încrezători în viitor“, a spus Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, în cadrul videoconferinţei ZF Power Summit 2021. OMV Petrom este cel mai mare producător din industria de petrol şi gaze din România.
Christina Verchere consideră că tranziţia energetică este un subiect strategic pentru toţi jucătorii din domeniu gazelor, la nivel mondial, însă, importantă este viteza cu care are loc această tranziţie. „Tranziţia energetică este un subiect strategic pentru mulţi jucători din domeniu, la nivel mondial, şi este important să vedem ce se întâmplă pe parcursul acestei tranziţii, în următorii 10-20-30 de ani. Cred că schimbarea are deja loc, deci va continua să aibă loc. Dar viteza la care această tranziţie va avea loc este importantă.“
Şi Eric Stab, president & CEO al Engie România spune că mixul energetic va arăta diferit faţă de ceea ce ştim astăzi, vom vedea un procent mai mare al energiei regenerabile în acest mix. “Mă aştept ca până în 2030 să vedem şi energie eoliană în acest mix, cred până în 2050 nu vom mai avea cărbune în mixul energetic.
Din punct de vedere al gazului, am auzit că gazul are un rol important în această tranziţie energetică şi procentul va scădea în timp, sperăm să îl putem înlocui cu forme regenerabile de gaz care pot fi laute în considerare. Una este hidrogenul, care îi va lua locul în acest mix energetic“, a declarant Eric Stab în cadrul ZF Power Summit.
România trebuie să poată în următorii zece ani să absoarbă fonduri europene şi să ne asigurăm că acele proiecte se materializează, arată şeful Engie.
Industria auto locală ar putea fi o bază de trecere spre zona de electromobilitate, a precizat şi Frans Timmermans, iar zona de IT&C dezvoltată accelerat în ultimii ani ar trebui pusă la lucru în folosul acestei tranziţii energetice. „Nu ne putem permite să investim bani în sectoare care nu vor mai aduce bani în viitor. Investiţiile în energiile sustenabile sunt într-o creştere semnificativă şi trebuie să stimulăm această creştere“, a precizat Timmermans.
Frans Timmermans, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene
►Din punct de vedere economic, nu mai este cerere pentru cărbune. Sunt subvenţii de miliarde de euro date în industrie, care ar putea fi folosite altfel. Nu mai vorbim nici de emisiile de dioxid de carbon. Industria cărbunelui nu are viitor, dar oamenii care lucrează în industrie au viitor. Trebuie să mobilizăm acea forţă de muncă într-un nou mediu, cu noi posibilităţi. Sper ca România să vină cu un plan despre cum să facă tranziţia de la cărbune şi să câştige din această oportunitate.
►Adaptarea infrastructurii pentru gaz ar trebui să fie fie folosită şi după aceea. Hidrogenul reprezintă viitorul şi pentru România. Cred că este important ca tranziţia energetică să se facă conform unei scheme europene. România trebuie să urmeze acelaşi proces de dezvoltare ca ţările din Balcani. Europa este un lider în tehnologiile cu hidrogen. Pentru România este important să facă parte din această dezvoltare.
►Atât la nivel naţional dar şi local pentru cetăţeni. Dacă avem succes în acest val al renovării, dacă putem face împrumuturile şi cunoştinţele mai accesibile pentru a ajuta oamenii să beneficieze de regenerabile în casele lor, vom fi câştigători.
►România are deja succes în automotive şi această industrie merge mult mai repede decât am anticipat. Cred că trebuie să trecem la electromobilitate. Avem nevoie de staţii de încărcare. De investiţii în România în acest sens. Va trebui să trecem mai departe şi în transporturi de la energia poluantă, la motoare electrice, iar România trebuie să facă parte din acest proiect.
►În digitalizare, România are un background impresionant în dezvoltarea bazelor de date, îmbunătăţirea infrastructurii, a sectorului logistic. Oportunitatea României de a crea mai multe soluţii bazate pe natură dovedeşte menţinerea şi îmbunătăţirea pământurilor care reprezintă o resursă pentru guvern.
►Germania vrea să iasă complet din industria cărbunelui până în 2038. Autorităţile române ar trebui să se uite cu atenţie la planurile Germaniei, să vadă ce este şi ce nu este realist. Să creeeze măsuri corporative din punctul de vedere al restructurării în regiune.
►Când am lansat Green Deal, am zis că acesta este singurul mod de a respecta agnajamentele internaţionale în cadrul acordului de la Paris, şi în acelaşi timp pentru a face faţă viitorului. Nu toate statele au fost entuziasmate, dar am reuşit să le convingem până la urmă.
►În urmă cu un an această direcţie mi-a dat speranţă şi văd că are un efect încurajator în rândul statelor care au fost sceptice la început.
►Trebuie să acţionăm cât mai bine, să reducem emisiile de CO2 cu 50%. Avem provocări în transporturi, construcţii şi agricultură. Trebuie să venim cu inovaţie. România are o oportunitate importantă să îşi reducă amprenta de carbon. Transportul – există provocări în România – am avut investiţii scăzute din punctul de vedere al fondurilor. Avem un dialog cu guvernul să se asigure că acest lucru se va întâmpla atunci când implementează planul de rezilienţă.
►În agricultură, putem creşte capacitatea mediului prin absorbţia de CO2. Avem nevoie de fermierii români să îmbrăţişeze aceste scheme eco.
►La nivel mondial, investitorii trebuie să investească foarte mult şi nu ne putem permite să investim bani în sectoare care nu vor mai aduce bani în viitor. Investiţiile în energiile sustenabile sunt într-o creştere semnificativă, şi trebuie să stimulăm această creştere. Dacă lucrezi în domeniul petrochimic ştiu că viitorul este mai dificil, dar este clar că acest viitor nu va mai fi cu combustibil fosli, iar tranziţia trebuie să se facă până la urmă.
►Modul în care statele europene au organizat piaţa energiei, legislaţiile care au fost lansate în ultimii 10 ani, faptul că s-au creat interconexiuni între statele membre ale UE, chiar şi în cele mai dure condiţii meteo. Ar putea fi întreruperi de energie, dar pentru foarte puţină vreme. Situaţia din Texas nu s-ar putea întâmpla în UE.
►Când am analizat dacă Europa îşi poate reduce emisiile până în 2030 cu 55%, am identificat trei arii extrem de dificile: construcţiile, transportul şi agricultura. Aceste trei industrii au nevoie de atenţie specială. Trebuie să reducem consumul de energie al constructorilor. Cred că asta este o oportunitate mare pentru România, să reducă amprenta de carbon şi să facă locuinţele mult mai eficiente energetic. Pentru România, infrastructura de transport ar putea fi extrem de mult îmbunătăţită, într-un mod eficient energetic. Sunt oportunităţi pentru dezvoltarea de vehicule electrice, precum şi a canalelor, drumurilor, căilor ferate etc.
Virgil Popescu, ministrul energiei
►România este producător de gaze naturale şi avem nevoie de aceasta pentru a face tranziţia de la gaz la cărbune.
►Energia regenerabilă e necesară, dar pe lângă ea este nevoie de întregul mix energetic – cărbune, gaz. O să avem un mix în companiile mici, dar companiile mari vor rămâne aşa. Mi-aş dori ca Hidroelectrica să rămână o companie verde.
►Susţin listarea la bursă a Hidroelectrica. Am continuat paşii anul trecut şi abia aştept ca această lege să fie abrogată. După părerea mea este o lege populistă care nu are de-a face cu economia de piaţă. Bursele, şi în special în zona de energie şi regenerabile, au crescut. Nu vorbim că am vinde vreo acţiune pe nimic. Hidroelectrica are nevoie de capitalizare, vorbim de energie, de proiecte de regenerabile şi este nevoie de finanţare pentru ele. Nu poţi doar din fonduri de modernizare sau din planuri naţionale să faci modernizare. Trebuie să ai şi alte resurse de finanţare. Iar acest lucru se poate face prin vânzarea unei mici participaţii. Viziunea mea este ca în domeniul energiei, statul trebuie să-şi păstreze controlul strategic în companiile pe care le deţine.
►Am stabilit să avem discuţii pentru fiecare proiect pe care îl are Hidroelectrica şi să facem cumva să finalizăm aceste proiecte. Pentru că este un plus atât pentru mediu cât şi pentru sistemul energetic naţional.
►Romgaz negociază preluarea pachetului de 50% al Exxon, să fie parte cu OMV Petrom pentru această exploatare din Neptun a gazelor din Marea Neagră. Romgaz are capacitatea să facă acest lucru, am avut discuţii. Aş prefera ca Romgaz să intre în proiectul din Marea Neagră.
►Avem hidro, gazul şi cărbunele care sunt elemente ce echilibrează sistemul energetic naţional. Putem vorbi despre capacităţi de stocare care, puse în paralel cu nuclearul, pot ajuta această parte de energie nucleară.
►În planul naţional de energie avem şi un procent de energie regenerabilă de 37% pe care ni l-am asumat. Avem să construim entitatea 3 şi 4 de la Cernavodă, ceea ce înseamnă dublarea capacităţii de energie electrică.
►Vrem să facem modificări şi la legea offshore eolian. Să vedem ce se întâmplă cu cablul care va alimenta, ce se întâmplă când trece prin perimetre de gaze.
►Mandatele companiilor deţinute de stat sunt legate de investiţii. Dar nimeni nu a făcut o evaluare a indicatorilor legat de investiţii. Am luat contractele, iar acum sunt în evaluare, pentru a vedea gradul de realizare a investiţiilor. Analizăm ce este trecut în aceste contracte şi în funcţie de gradul de îndeplinire a acestora vom vedea dacă sunt necesare schimbări. Principalul obiectiv ar trebui să fie să transformăm această oportunitate într-una de dezvoltare a României.
►Piaţa liberalizării pieţei de energie – noutatea este să vedem factura lunii februarie. Vreau să văd că factura lunii februarie conţine acel discount, pe care funizorii s-au angajat să îl ofere, pentru că astfel îmi dau seama de buna-credinţă a furnizorilor sau dacă trebuie să reglementăm legislativ. Dacă merge bine acum înseamnă că piaţa merge aşa cum ne-am propus, oamenii nu mai sunt puşi pe drumuri, pot accepta cea mai bună ofertă a furnizorului sau pot alege alt furnizor. Vom face şi o nouă evaluare - dacă acest lucru se întâmplă, cu discountul - în luna a 5-a, pentru a vedea câţi oameni au trecut din piaţa serviciului universal în piaţa concurenţială. Circa 70% din clienţi sunt mulţumiţi de actualul furnizor, ceea ce este un reper.
►În prezent, România nu are strategie pe hidrogen. Lucrăm pentru a face strategie naţională de hidrogen. Vorbeam să centralizăm toate proiectele pe hidrogen. Vom începe să ne ocupăm de această strategie pe hidrogen.
►Bani sunt, dar trebuie să existe proiecte. Companiile de stat au nevoie de manageri şi echipe pe fiecare proiect în parte, asa cum se întâmplă în firmele private.
►Capacităţi de producţie de celule fotovoltaice şi panouri, aceste unităţi de producţie ar trebui să fie implementate în zonele care sunt arondate planului de tranziţie. Gândim un plan, astfel încât să putem produce în România. Să creştem veniturile, locurile de muncă. Se lucrează acum la planul de tranziţie justă.
►Prima moleculă de gaz va ieşi din Marea Neagră anul acesta.
Christian Kettel-Thomsen, vicepresident European Investment Bank
►Politica noastră anuală de proiecte pentru sectorul energetic reprezintă sprijinul pe care îl oferim Uniunii Europene, ne gândim la investiţii pe termen lung, trebuie să reducem emisiile şi acesta rămâne un obiectiv pentru întreaga Europa.
►Lucrăm cu un promotor atât public, cât şi privat pentru a sprijini promovarea şi accesul la finanţarea pentru firmele mici. Avem parteneri în întreaga Uniune Europeană pentru a facilita această tranziţie. În ultimii ani, banca noastră a investit sume considerabile în România şi aceste sume vor creşte semnificativ în anii următori.
►Am văzut că întreaga Europă pune accentul pe diversificare şi există colaborare între BEI şi colaboratorii la nivel local pentru a valorifica potenţialul energiei verzi. Banca noastră oferă consultanţă în domeniul tehnic, în cel al mediului pentru a oferi cele mai bune soluţii.
►Cu domnul ministru al finanţelor şi cel al energiei vom avea o colaborare strânsă. Cu ajutorul BEI, România a început să îmbunătăţească acele capacităţi necesare pentru energia verde, capacităţi esenţiale pentru dezvoltarea economică a României şi pentru asigurarea tranziţiei.
►Trebuie să se pregătească în vederea acestei tranziţii proiecte cât mai solide, în sediul de la Luxemburg avem consultanţă de specialitate care îşi oferă sprijinul dacă este dorit. Doresc să reiterez angajamentul nostru pentru a investi şi în viitor în România.
►Printre altele, mă refer la gazul natural, introducerea tehnologiilor care presupun un nivel cât mai scăzut de carbon, am sprijinit investiţii care ajută integrarea şi interconectarea transfrontalieră.
►Vom sprijini în continuare cele mai bune proiecte care să asigure transportul inclusiv pentru partea de hidrogen, în următoarele politici vom aborda diverse subiecte, cert este că BEI va sprijini toate oportunităţile legate de energia verde şi îmbunătăţirea eficienţei încălzirii rezidenţiale este unul dintre subiectele cărora le acordăm atenţie.
►BEI va continua să colaboreze cu instituţiile din România pentru a oferi încălzire consumatorilor casnici şi instituţiilor asigurând ceea ce este necesar. România are o mare nevoie de investiţii pentru îmbunătăţirea eficienţei. Avem experienţe cu modele financiare în cadrul BEI, modele care s-au dovedit a fi de succes şi în felul acesta folosindu-se fonduri mai consistente şi experienţa consultanţilor, colaborarea va fi foarte fructuoasă.
►Colaborăm cu România pentru tranziţia la energia verde, vom sprijini această tranziţie, important este un cadru juridic care să promoveze concurenţa şi predictibilitatea marilor jucători din piaţă, cât şi pentru celelalte părţi implicate, de aceea ne aşteptăm ca legislaţia să sprijine investiţiile pe termen lung.
►Astfel de lucruri trebuie făcute pe termen lung şi încercăm să creăm şi diferite modele pe care să le aplicăm în viitor în domeniul proiectelor pentru energie regenerabilă. Planul de modernizare are scopul de a atinge neutralitatea climatică.
►BEI joacă un rol important în procesul de modernizare prin investiţii pe partea tehnologică şi există şi un fond special pentru modernizare.
►BEI joacă un rol important în acest proces, banca se va gândi la proiecte cofinanţare în scopul dezvoltării, avem echipe pregătite pentru a avea aceste discuţii, putem cofinanţa 75% din cuantumul proiectelor, am observat rezultate foarte bune atunci când există o agenţie la nivel naţional care să se ocupe de astfel de proiecte şi permite depunerea rapidă a proiectelor.
►BEI a ajutat şi Cehia şi Polonia pentru a obţine rezultate maxime. Fondul de modernizare şi mecanismul de tranziţie pot ajuta România pentru că BEI poate pune la dispoziţie consultanţi şi putem combina fondurile BEI care se ridică la 10 mld. euro cu fondurile provenite de la UE.
►BEI poartă discuţii cu autorităţile pentru buna implementare a mecanismului, am oferit o serie de propuneri pentru a îmbunătăţi eficienţa proiectelor din zona energiei regenerabile, BEI împreună cu proiectele dedicate din partea UE şi cu cooperarea autorităţilor din România continuă colaborarea, ne dorim să discutăm pe mai departe cu autorităţile române pentru a îmbunătăţi eficienţa investiţiilor.
►Îmi dau seama că gazul joacă un rol important în tranziţia din România, am purtat o discuţie politică în cadrul băncii pentru a vedea ce poziţie să adoptăm cu privire la gazul natural în viitor. Nu spun că gazul nu are un rol al său, însă nu îl luăm în calcul în schema financiară care se axează pe energia regenerabilă, pe de altă parte vom canaliza resurse şi în această zonă, iar comisia va oferi un sprijin mai consistent.
Christina Verchere, CEO OMV Petrom: Considerăm că în 2030, România va importa cam 40% din gazele pe care le va folosi.
►România deţine o resursă importantă, gazul. Dar trebuie să ne gândim şi la alte soluţii energetice pe care ar trebui să le avem în portofoliul nostru. Anul acesta, nivelul investiţiilor este asemănător cu cel de anul trecut, încercăm să fim prudenţi. Suntem încrezători în viitor.
►Tranziţia energetică este un subiect strategic pentru mulţi jucători din domeniu, la nivel mondial, şi este important să vedem ce se întâmplă pe parcursul acestei tranziţii, în următorii 10-20-30 de ani. Cred că schimbarea are deja loc, deci va continua să aibă loc. Dar viteza la care această tranziţie va avea loc este importantă.
►Mult companii la nivel global încearcă să găsească cele mai bune soluţii pentru decarbonizare şi să găsească cele mai bune soluţii energetice. Când vorbim despre decarbonizarea operaţiunilor noastre, la finalul anului 2020 am înregistrat o reducere de 25% a emisiilor de carbon faţă de anul precedent.
►Trebuie să ţinem cont de ceea ce cere piaţa, consumatorii, să oferim o energie mai curată. Apoi trebuie să avem în vedere politicile publice şi contextul pandemiei, să ne gândim la climă şi digitalizare.
►Avem mai mulţi factori de luat în calcul şi trebuie să ne gândim bine la anul 2030. Indiferent cum întrevedem tranziţia energetică, este vorba despre o combinaţie de soluţii. Această tranziţie vine şi trebuie să ne adaptăm.
►Ne interesează să adăugăm şi alte soluţii energetice, avem şi rafinărie, ne interesează şi regionalizarea. Ne ocupăm şi de lucrările din Bulgaria şi din Georgia. Marea Neagră este un bazin în care prospectăm pentru hidrogen. În Bulgaria suntem în faza de forare. Acum trebuie să vedem schimbările din legea offshore. Momentan nu am descoperit resursele în Bulgaria.
►Ne uităm la creşterea capacităţii, din punct de vedere al tranziţiei energetice, gazul este important, dar alături de alte soluţii. Sunt anumite aspecte pe care trebuie să le gestionăm. Ne vom uita la această posibilitate, de creştere a capacităţii.
►Dezbaterea pe marginea hidrogenului este importantă, la fel şi stocarea carbonului. Încercăm să vedem ce anume e posibil şi cum am putea să acoperim şi alte zone.
►Avem echipe bune şi cred că sectorul privat este un jucător important cu un rol important atât în finanţare cât şi în capabilităţile de a continua proiectele.
►În ceea ce priveşte provocarea anului 2021, aceasta are legătură cu zona Mării Negre care este un subiect important.
►Domnul Virgil Popescu a spus că decizia de investiţie în proiectul de la Marea Neagră va fi luată anul acesta, iar producţia ar putea începe în 2024 - 2025. Îmi place că este încrezător, asta înseamnă că vrea să schimbe legea offshore. Dar acesta e un proiect de anvergură internaţională, durează ceva timp până când se bifează toţi factorii şi toate condiţiile. Durează circa 5 ani dezvoltarea acestui proiect. Trebuie însă să demarăm procesul, să aducem acest beneficiu economic României. Acest proiect face parte din procesul de tranziţie al României, este un proiect stabil care va oferi o redresare economică şi noi locuri de muncă.
►Ne dorim ca proiectul să fie atractiv. Cadrul legislativ trebuie să fie bun, domnul ministru spunea că doreşte pentru companiile din România proiecte şi investiţii, iar noi ne dorim să aducem aceste investiţii în România pentru ca ţara că fie competitivă pe piaţă. Este un proiect care presupune investirea mai multor miliarde de dolari, până acum am investit 1,5 mld. dolari.
►Considerăm că în 2030, România va importa cam 40% din gazele pe care le va folosi.
►Anul trecut a fost plin de turbulenţe cred că şi anul acesta va fi la fel. Încă nu am ieşit din pandemie, situaţia este volatilă. Am rezistat în 2020, ne-am asigurat că am livrat energia de care avea nevoie piaţa.
►Ne adaptăm vremurilor. Orice adaptare presupune nişte costuri, dar va trebui să vedem care sunt implicaţiile astfel încât să fim pregătiţi pentru ce va fi în viitor.
►Cel mai important este să avem proiecte fezabile care pot accesa fonduri, finanţarea fiind un element cheie. Este important să accesăm fonduri şi să se materializeze proiectele. Locuiesc de trei ani în România, este o ţară plină de rezilienţă cu forţă de muncă versatilă, dar avem nevoie de proiecte şi finanţare.
Oana Ijdelea, partener Ijdelea Mihăilescu
►Proiectele şi invesţitiile din zona gazieră a Mării Negre sunt diferite, dar o poveste de succes este investiţia Exxon. Cu toate acestea, o asemenea investiţie nu este un semnal că nu ar fi nevoie de modificări legislative şi de corectarea măsurilor fiscale care au fost ostile în industria gazieră offshore. În acest context, despre potenţialele modificări ale prevederilor fiscale din legea 257, auzim de doi ani.
►Eu văd lucrurile puţin diferit, vorbesc din perspectiva unui avocat care este alături de clienţii săi, nu văd problema discuţiei pe partea fiscală ca pe o discuţie exclusivă de negociere, aceste negocieri au fost purtate de către stat cu fiecare investitor, asemenea probleme sunt tratate în legislaţia existentă precum şi princiiple care le guvernează.
►Discuţia trebuie avută la nivelul la care ar avea un impact tot ce înseamnă investiţie străină în sectoarele cheie ale economiei româneşti, atâta timp cât statul nu este dispus să îşi respecte pe termen lung nişte angajamente dezvoltarea unor investiţii semnificative, proiecte care au un efect pozitiv şi un impact pe termen lung pe tot ce înseamnă nivelul orizontal la nivelul economiei, nu cred că asemenea proiecte pot merge în bune condiţii mai departe din partea investitorilor.
►Cred că de la aceste principii, adică respectarea angajamentelor şi predictibilitate, trebuie să plece toate discuţiile cu privire la stabilirea unui nou cadru legislativ.
►Investitorii - o mare parte dintre deciziile pe care le iau ţin şi de apetitul pentru risc al investitorului, cât şi pentru potenţialul economic de capitalizare, discursul ar trebui cristalizat în jurul acestor principii.
Ondrej Safar, CEO CEZ Romania
►Succesul Cez a fost creat de cei 2.000 de angajaţi, dintre care 99,9% sunt angajaţi locali, vor continua poate cu alţi acţionari, alt nume, dar va continua în acelaşi fel pentru că avem oameni profesionişti.
►Cum văd eu tranziţia energetică, tot ce văd începe de la consumator, am avut liberalizarea pieţei, au existat multe discuţii despre cum ar trebui să fie ofertele, acesta este primul pas, când clientul poate alege, iar el va alege cea mai bună ofertă pentru a economisi energia, nu este suficient să aleagă doar cea mai ieftină ofertă, ci trebuie schimbat modul în care consumăm.
►Vorbim de eficienţa proiectelor şi vom vedea că mulţi clienţi vor începe să îşi genereze propria energie, este vorba de o decizie economică a clientului, va fi mai economic pentru ei să ia această decizie, este ceva ce în primă fază va fi important să folosim finanţare externă. Este important să atragem fonduri să reuşim această tranziţie până în 2030.
►Un alt rol important pentru că avem şi distribuţia de energie, va schimba fluxul de energie, va fi importantă această balanţă energetică să înţelegem ce se întâmplă în reţea.
►Piaţa energetică este conectată pe tot teritoriul Europei şi este în beneficiul consumatorului ca să existe interconexiune între ţări, consumatorul poate beneficia de o energie mai ieftină produsă într-o altă ţară, fiecare ţară şi competitiv devine mai competitiv, este valabil peste tot în Europa.
►Trebuie să investim în reţeaua de electricitate pentru a face faţă, să nu fim elementul care blochează tranziţia atunci când tehnologia şi fondurile europene vor fi gata şi noi trebuie să fim pregătiţi pe partea de investiţie.
