Special

Profitul nu este unicul şi ultimul rezultat pe care o companie trebuie să îl producă. Buna guvernare generează încredere şi creează un mediu atractiv pentru investiţii

Videoconferinţa ZF/AmCham - Guvernanţa Corporativă – de la buzzword la pilon strategic pentru dezvoltarea sustenabilă, ediţia a doua

Ionuţ Simion, preşedinte AmCham: „Buna guvernare şi îmbunătăţirea cadrului general de implementare a principiilor de bună guvernanţă este o cerinţă fermă de reformă adresată României.“ Cristian Sporiş, Raiffeisen Bank: „Companiile care vor face primii paşi în această tranziţie către o creştere durabilă vor fi consideraţi şi agenţi ai schimbării.“ Corneliu Bodea, CEO, Adrem Invest: „Trebuie să facem un pas pentru schimbarea mentalităţii. Profitul nu este unicul şi ultimul rezultat pe care o companie trebuie să îl producă.“

Buna guvernare generează încre­dere şi creează un mediu atractiv pentru atragerea de capital şi noi investiţii în economie, a fost una dintre concluziile celei de-a doua ediţii a videoconferinţei Guvernanţa Corpo­rativă – de la buzzword la pilon strategic pentru dezvoltarea sustenabilă, organi­zată de Ziarul Financiar şi AmCham România.

„Buna guvernare generează încre­dere şi creează un mediu atractiv pentru atragerea de capital şi noi investiţii în economie. (...) Buna guvernare şi îmbunătăţirea cadrului general de implementare a principiilor de bună guvernanţă este o cerinţă fermă de reformă adresată României de Comisia Europeană, atât în contextul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cât şi de instituţii internaţionale care aşteaptă de la noi o reformă a companiilor de stat pentru a transforma mediul economic din România în unul mult mai atractiv pentru cei care vor să investească resursele pe care le au“, a spus în cadrul videocon­ferinţei Ionuţ Simion, preşedinte al AmCham România şi partener în cadrul companiei de consultanţă PwC România.

Guvernanţa corporativă are un rol important în protejarea intereselor acţionarilor unei companii şi este definită drept ansamblul principiilor ce stau la baza cadrului de administrare prin care compania este condusă. Aceste principii determină eficienţa si eficacitatea mecanismelor de control adoptate de o organizaţie.

Ana Maria Mihăescu, independent non-executive directo în cadrul NEPI Rockcastle, Raiffeisen Bank şi Medlife, afirmă că, odată cu pandemia, a existat o presiune adiţională asupra boardurilor din companii listate sau nelistate, dar mai ales asupra celor listate, să devină mult mai transparente.

„Listarea este un procedeu, un instrument prin care orice societate comercială vrea să îşi îmbunătăţească accesul la capital. Odată cu această creştere a accesului la finanţare, acele societăţi se obligă să fie mult mai transparente şi să accepte monitorizarea standardelor pe care le-au acceptat în momentul listării. Acest lucru ajută societăţile şi ajută şi investitorul, este o parte importantă din procesul de sustenabilizare a economiei“, crede ea.

În ceea ce priveşte trendul ESG (environmental, social, governance), Cristian Sporiş, vicepreşedinte al Raiffeisen Bank este de părere că organizaţiile care vor merge în această direcţie de creştere sustenabilă vor fi văzute drept agenţi ai schimbării.

„Companiile care vor face primii paşi în această tranziţie către o creştere durabilă vor fi consideraţi şi agenţi ai schimbării. Noi suntem prima bancă ce a lansat o emisiune de obligaţiuni verzi şi credem că această piaţă are potenţial de creştere pentru că sunt din ce în ce mai mulţi investitori care se uită să investească în instrumente care încorporează ele­mente sau criterii de ESG“, a spus el.

Corneliu Bodea, preşedinte al Centrului Român pentru Energie şi CEO al companiei Adrem Invest, crede că mediul de afaceri din România are nevoie de o schimbare de mentalitate astfel încât să nu mai vadă profitul ca pe unicul scop final al unui business.

Trebuie să facem un pas pentru schimbarea mentalităţii. Profitul nu este unicul şi ultimul rezultat pe care o companie trebuie să îl producă, sunt multe altele. Cred că mai avem de lucru, cred că trebuie să fim conştienţi de provocări şi noi, cei care avem o mentalitate deja schimbată, trebuie să lucrăm mai mult pentru a produce această schimbare.  Avem nevoie de o schimbare de mentalitate, iar schimbarea de mentalitate se produce încet, în timp şi are nevoie de lidership pentru a fi produsă”, afirmă Bodea.

 

Ionuţ Simion, preşedinte, AmCham România, Partner, PwC România

► România este încă la început de drum şi îşi croieşte cu paşi mărunţi, câteodată şovăielnici, drumul prin hăţişul acesta al guvernanţei. La companiile private lucrurile merg mult mai bine, din ce în ce mai multe companii înţeleg să se organizeze şi să funcţioneze după principiile unei guvernanţe, urmând exemplul companiilor multinaţionale, care vin şi încorporează concepte noi în activitatea lor de zi cu zi, precum acest ESG.

► ESG este un concept care este un buzzword, multă lume înţelege un astfel de concept şi ce trebuie făcut pentru că este un efort extraordinar de mare, este şi costisitor să te adaptezi mai ales nevoilor dictate de cerinţele de mediu. 

► Toată activitatea acestei bune guvernanţe corporative se regăseşte în AmCham în cadrul unui comitet dedicat guvernanţei corporative, unul dintre cele 16 comitete pe care noi le avem organizate în cadrul platformei de advocacy Amcham.

► Sunt 6 piloni pe care ne-am construit platforma de advocacy: atragerea de investiţii în sectoare cheie care să ajute România să avanseze pe scara lanţurilor valorice globale, crearea unui ecosistem antreprenorial complex şi bine dezvoltat care să poată genera creştere economică şi sustenabilă pe viitor, buna guvernare la nivelul companiilor publice private, transformarea digitală, politici fiscale responsabile şi capitalul uman care să ofere competenţe adecvate cerinţelor de pe piaţa muncii.

 

Guvernanţa corporativă în companiile listate

 

Moderator: Mircea Ţiplea, membru, Comitetul AmCham pentru Guvernanţă Corporativă / senior talent partner, Amrop

► Ne preocupă constant în AmCham felul în care putem promova şi stimula dezvoltarea durabilă şi prosperitatea companiilor din România şi a societăţii în general. O măsură a acestui grad de dezvoltare este interesul de care se bucură Bursa şi investiţiile financiare, cât şi companiile publice şi listate. În egală măsură este şi felul în care companiile înţeleg la rândul lor să interacţioneze şi comunice cu societatea şi comunităţile din jurul lor.

 

Ana Maria Mihăescu, independent non-executive director, NEPI Rockcastle / Raiffeisen Bank / MedLife

► Un proces care accelerează foarte mult trecerea de la capitalismul de tip shareholder la cel de tip stakeholder este un aspect pozitiv al pandemiei. Odată cu pandemia a existat o presiune adiţională asupra boardurilor din companii listate sau nelistate, dar mai ales asupra celor listate, să devină mult mai transparente.

► Listarea este un instrument prin care orice societate comercială vrea să îşi îmbunătăţească accesul la capital. Odată cu această creştere a accesului la finanţare, acele societăţi se obligă să fie mult mai transparente şi să accepte monitorizarea standardelor pe care le-au acceptat în momentul listării. Acest lucru ajută societăţile şi ajută şi investitorul, este o parte importantă din procesul de sustenabilizare a economiei.

 

Cristina Bita, Google (US) / independent non-executive director, Prologis

► Este important să ai perspectiva ambelor roluri: pe de-o parte să fii într-un rol executiv într-o companie şi, pe de altă parte, să fii membru de board independent într-o altă companie. Asta te face mai capabil, mai pregătit şi mai empatic.

► Cel mai important skill pentru a fi un membru de board eficient este să pui cele mai bune şi cele mai importante întrebări.

► Un membru de board trebuie să fie ales în fiecare an, există evaluări periodice, iar o mişcare care a început în ultimii ani este să se impună o limită de vârstă şi o perioadă limitată în care poţi ocupa această poziţie. Aceste elemente structurale prezervă independenţa şi creează un mediu cu lipsă de conflict.

 

Andreea Petreanu, Mizuho International (UK) / independent non-executive director, Globalworth

► Poziţia directorilor independenţi a evoluat foarte mult în ultimii 10 – 15 ani, este o poziţie profesională, dobândită prin examene, interviuri, o poziţie pentru care îţi trebuie educaţie. Mai mult, este o poziţie cu foarte mare responsabilitate, nu numai morală, cât şi legală.

► Există un risc să devii prea apropiat de organizaţie, o apropiere care nu trebuie să fie neapărat voită, ci nevoită de-a lungul timpului. Poţi să fii prea aproape să mai vezi riscurile, să mai înţelegi direcţia. Pentru asta trebuie să rămâi mereu obiectiv, să faci un pas înapoi. 

► Unele companii sunt prea mici să ţină pasul cu toate cerinţele care au devenit de tip reglementator, adică trebuie îndeplinite. Ele sunt sub presiune financiară, presiune organizatorică.

 

Radu Hanga, preşedinte, Bursa de Valori Bucureşti

► Cred că ce vedem acum la BVB este rezultatul unei munci de echipă şi ne ajută şi contextul. Trăim într-o lume în care banii sunt mult mai ieftini, pentru companiile româneşti devine mult mai uşor să se finanţeze utilizând mecanismele pieţei, iar investitorii caută mult mai agresiv alte oportunităţi de plasament.

► Vedem în România, odată cu creşterea unor jucători locali, diversificarea structurii de acţionariat, creşterea distanţei dintre acţionari şi echipa executivă şi asta vine în acelaşi timp cu creşterea importanţei boardului.

► Accentul este tot mai mare pe independenţă în gândire şi pe capacitatea de a analiza şi a prelucra datele, în acelaşi timp, funcţionând în echipă.

► Tranziţia către ESG nu se va întâmpla peste noapte. La nivel global, încă multe dintre departamentele de ESG sunt locate în companii în zona de marketing şi comunicare.

 
 

Guvernanţa corporativă în companiile antreprenoriale

 

Moderator: Ciprian Lăduncă, membru, Consiliul Director AmCham România / preşedinte, Comitetul AmCham pentru Guvernanţă Corporativă / managing partner, LCL Advisory:

► Guvernanţa corporativă este extrem de importantă inclusiv pentru companiile antreprenoriale. Nu există o diferenţă semnificativă între nevoile unei companii aflate la maturitate şi nevoile unei companii care poate este deţinută de investitori instituţionali, poate este listată la Bursă.

 
 

Mihaela Nădăşan, director executiv, Banca Transilvania

► Multe dintre firmele care au pornit ca ”one man show” în urmă cu 20 – 25 de ani s-au dezvoltat organic către companii mari şi aşa au ajuns să aibă nevoie de o guvernanţă corporativă mai adecvată, mai bine structurată. În gestiunea afacerilor lor, au trecut de la decizii individuale la decizii ale unor consilii de administraţie unde diversitatea şi dezbaterea duceau la rezultate mai bune.

► În prezent, este foarte importantă problema succesiunii. Dacă sunt companii care au pornit cu o guvernanţă corporativă mai structurată, acolo problema cu succesiunea nu este neapărat atât de evidentă.

►Cei care au rămas cu un control prea strict al tuturor deciziilor şi al tuturor iniţiativelor în mediile lor de afaceri trebuie să facă paşi rapizi în direcţia implementării unor structuri de guvernanţă corporativă. 

 

Simona Gemeneanu, partener, Morphosis Capital

► Încrederea şi reputaţia sunt totul în business. Este cu atât mai important pentru startup-uri ca aceste două componente să fie excelente, pentru a atrage capital de la investitori, pentru a recruta, pentru a avea clienţi.

► Există multe preconcepţii în ceea ce priveşte guvernanţa corporativă. Una dintre acestea se referă la faptul că unele companii nu îşi pot permite un board.

► O altă preconcepţie se referă la ideea că randamentele financiare trebuie să primeze, iar acest lucru nu se poate întâmpla decât dacă se reduce partea de CSR (corporate social responsibility).

► Antreprenorii au preconcepţia că guvernanţa corporativă vine cu procese grele.

► Trebuie găsit acel echilibru între a nu face o structură prea stufoasă, dar totuşi să institui guvernanţa corporativă foarte devreme în organizaţie.

 

Iulian Cârciumaru, preşedinte board, Holde Agri

► Cred că rolul guvernanţei în investiţiile în startup-uri are o latură un pic mai atipică. Cred cu convingere că tot ceea ce înseamnă guvernanţă în ceea ce înseamnă investiţiile în startup-uri trebuie să depăşească zona de rol formal, fiduciar, pe care îl are un board.

►Este esenţial cât se implică acest board şi componenţa lui în dezvoltarea companiei, cât de aproape stă de echipa de antreprenori. Rolul boardului în cazul unei companii de început de drum îl văd din două direcţii: unul este în zona clasică de a asigura bunul mers al companiei, iar altul este de ”derisking”, managementul riscului.

► Drepturile investitorului minoritar pot avea un impact în modul de comportament pe care îl are antreprenorul. Acel tip de comportament va influenţa şi guvernanţa companiei.

 

Daniela Nemoianu, membru, BCR Supervisory Board

► De la faza de ghiduri cu bune practici şi recomandări, iată-ne acum într-un nivel avansat în care guvernanţa corporativă este în partea asumată de management al riscului şi de bune practici legate direct de profitabilitate şi sustenabilitate.

► Atunci când ne uităm la eficienţa unui board, dincolo de inteligenţa cognitivă sau de rezilienţă, există şi această componentă morală. Este vorba despre ce înseamnă etică şi integritate, ce înseamnă managementul riscului, ce înseamnă să construieşti o afacere sustenabilă şi interesantă pentru investitori, care să se poată păstra pe zona competitivă a pieţei.

► O structură asumată transparent şi filtrele de etică şi integritate pentru companiile care au boarduri responsabile sunt criterii care pot face diferenţa în durabilitatea afacerilor.

 

Marius Ştefan, CEO, Autonom / membru, board OMV Petrom

► Conceptul de guvernanţă corporativă nu cred că se aplică la companiile de toate mărimile şi este bine să avem discuţii pe tema aceasta. În esenţă, un antreprenor îşi doreşte să dezvolte lucruri, iar pentru asta are nevoie de bani. În cele mai multe cazuri, ei apelează la împrumuturi bancare, la creditul furnizor sau prin intermediul Bursei de Valori.

► Mesajul meu către antreprenori este următorul: dacă vreţi bani să vă îndepliniţi visurile, trebuie să faceţi lucrurile un pic diferit pe zona de guvernanţă corporativă. Pe măsură ce creşte businessul şi lucrurile devin mai complicate, orice antreprenor îşi dă seama că are nevoie de ajutor şi aici intervine rolul boardului.

► Dacă punem lucrurile în regulă în o companie în creştere, viaţa antreprenorilor va fi mult mai uşoară în viitor.

 

ESG, de la teorie la practică

 
 

Moderator: Bogdan Frăţiloiu, vicepreşedinte, Comitetul AmCham pentru guvernanţă corporativă / compliance value lead Romania, data protection officer, SHE officer, Roche România

► Subiectul ESG este pe buzele tuturor zilele acestea, a devenit o sintagmă pe care o auzim peste tot. Cu toate acestea, încă nu avem o practică coerentă. Tocmai am aflat că ţara noastră şi-a consumat resursele de sustenabilitate încă din luna iunie a acestui an.

 

Cristian Sporiş, vicepreşedinte, Raiffeisen Bank

► Companiile care vor face primii paşi în această tranziţie către o creştere durabilă vor fi consideraţi şi agenţi ai schimbării.

► Noi suntem prima bancă ce a lansat o emisiune de obligaţiuni verzi şi credem că această piaţă are potenţial de creştere pentru că sunt din ce în ce mai mulţi investitori care se uită să investească în instrumente care încorporează elemente sau criterii de ESG.

► Fondurile atrase prin aceste emisiuni de obligaţiuni vor fi direcţionate în proiecte verzi, care sunt prevăzute în cadrul de green bonds, precum investiţii în renovarea şi dezvoltarea fondului de clădiri verzi, energie regenerabilă, creşterea eficienţei energetice, ecologizarea transportului şi finanţări pentru agricultură sustenabilă.

► Partea de raportare nonfinanciară a aspectelor de sustenabilitate va deveni din ce în ce mai importantă.

 

Corneliu Bodea, preşedinte, Centrul Român pentru Energie / CEO, Adrem Invest

►Cadrul ESG a fost primit cu surprindere în industria din România. Dacă vorbim despre industria românească, ea este compusă din două mari componente: una este aceea a investiţiilor străine şi cealaltă este componenta autohtonă, a industriilor autohtone româneşti.

► În componenta investiţiilor străine, cadrul ESG a venit împrumutat, transmis de la companiile care au făcut aceste investiţii aici. La component românească este încă nevoie de o schimbare de mentalitate. Dacă vorbim despre provocări, aceasta cred că este principala provocare. Prima metodă de a depăşi provocările este aceea de a le cunoaşte, de a le conştientiza.

► Trebuie să facem un pas pentru schimbarea mentalităţii. Profitul nu este unicul şi ultimul rezultat pe care o companie trebuie să îl producă, sunt multe altele.

 

Alexandra Smedoiu, partener, Deloitte

► Această tendinţă generalizată pe zona de ESG porneşte de la marile companii, vorbim în primul rând de companiile listate la Bursă.

► Lucruri pe care astăzi le facem în mod conştient, acum 5-10 ani nici nu credeam că sunt posibile. Tot aşa, cred că şi acest tăvălug al ESG va prinde zona companiilor, pornind cu cele mari, care sunt conduse pe acest drum mult mai devreme de către marii investitori instituţionali. În cele din urmă, acestea se vor translata în reguli pe care le vor aplica cu toţii.

► Cred că nu peste foarte mult timp va apărea un nou job, cel de chief sustainability officer.

► Nu cred că se mai poate vorbi despre o raportare formală, ci este o raportare la care participă foarte mulţi oameni din companie, din consultanţă, este un proces destul de laborios care o să ajungă la fel de important ca raportările financiare cu care suntem deja obişnuiţi.

 

Lucian Enaru, CEO, Schneider Electric

► La nivel de grup, în Schneider Electric, avem poziţia de cheif sustainability officer de ceva timp.

► Avem câteva direcţii foarte clare pe care le urmărim atât la nivel global, dar şi la nivel local: impactul pozitiv asupra schimbărilor climatice în ecosistemul nostru, economia circulară, garantarea unor standarde etice, sociale şi de mediu şi utilizarea digitalului.

► Suntem, probabil, ultima generaţie care are posibilitatea să acţioneze în mod eficient în zona de protecţie a mediului înconjurător.

► Vrem să ne asigurăm că generaţiile următoare sunt instruite şi sunt la curent. Avem un program extins în România către mediul academic, prin care ne dorim să promovăm toate aceste idei şi să creăm o emulaţie în zona de sustenabilitate şi ESG.

 

Ilinca von Derenthall, chair person, Fondul Proprietatea

► Boardul este litera G din conceptul ESG, însă influenţează şi E şi S în primul rând prin rolul pe care îl are de a stabili strategia unei companii, KPI-urile pentru managementul respectiv şi monitorizarea acelor KPI-uri.

► Rolul boardului este foarte important pe partea de guvernanţă corporativă şi este un rol care evoluează. Boardul evoluează de la a reprezenta capitalismul de tip shareholder la a reprezenta capitalismul de tip stakeholder.

► Trebuie să ne gândim cum putem ca membri în board să contribuim la a schimba această mentalitate, să asigurăm o participare mai largă şi pentru generaţiile viitoare, o menţinere a criteriilor ESG şi o participare a mai multor categorii de stakeholderi la guvernanţa companiilor.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.