Special

Producătorii de medicamente: valoarea medicamentelor din import este de 4 mld. euro, iar noi nu folosim capacitatea totală a fabricilor. Din totalul de 4,8 mld. euro, valoarea pieţei de medicamente în perioada august 2020-iulie 2021, doar 10% se produce la nivel local, restul fiind importuri

ZF Health & Pharma Summit 2021, ziua 2

Piaţa totală de medicamente a ajuns la 4,8 mld. euro în perioada august 2020-iulie 2021, din datele Cegedim.

Sectorul farma are nevoie de o strategie clară pentru a se dezvolta, în condiţiile în care accesul la medicamente nu a crescut semnificativ în ultimii ani. Astfel, la un volum de medicamente care a stagnat, piaţa de medicamente a crescut în volum, ceea ce înseamnă că pacienţii cumpără medicamente mai scumpe. O altă direcţie pe care o aşteaptă industria farmaceutică vine din partea statului, care să susţină investiţiile în domeniu pentru a crea o piaţă atractivă, atât pentru producătorii locali, cât şi pentru cei internaţionali.

Acestea au fost câteva dintre concluziile evenimentului ZF Health & Pharma, la care au participat speakeri din acest sector. Evenimentul ZF a fost organizat cu sprijinul Antibiotice Iaşi, Guia, Naghi şi Asociaţii, Roche, HighTech Systems&Software, Druid, RASCI, Sanador, ARPIM, Stada, Terapia şi Medicover.

„Trebuie gasită o soluţie la nivel de ţară pentru a recunoaşte capabilitatea industriei farma. Ar fi bine ca statul să aibă o direcţie strategică în industria farma. Avem o rezervă de capacitate de 40%. Antibiotice este deschisă la dezvoltarea portofoliului şi susţinerea sistemului sanitar românesc pe propriile capacităţi. Avem în discuţie un număr de 10 medicamente cu Ministerul Sănătăţii“, a declarat Ovidiu Băţaga, director executiv, planificare strategică şi managementul afacerilor, al producătorului de medicamente cu capital românesc Antibiotice din Iaşi. El a mai spus  că producătorul fructifică pieţele internaţionale, aproape jumătate din producţie se vinde în străinătate, a doua piaţă fiind Vietnam, după România.

Consumul de medicamente s-a ridicat la aproape 4,8 miliarde de euro în perioada august 2020-iulie 2021, doar 10% din această piaţă fiind asigurată (valoric) de producători români de medicamente, restul fiind importuri.

Dragoş Damian, CEO al pro­ducătorului de medicamente Terapia Cluj, susţine că piaţa de prescripţie a crescut în volum cu 1,5%, iar în valoare cu 33% în 2017-2021. „Au fost înlocuite medi­camentele ieftine cu medicamente scumpe, au fost introduse clase de medicamente scumpe. Concluzia este că piaţa stagnează în volum, deci accesul pacienţilor la medicamente nu a crescut semnificativ.  Faţă de acum cinci ani, piaţa totală a crescut cu 10% în unităţi şi cu 40% în valoare“, a spus Damian.

Mai mult, accesul la medicamente inovative este limitat, România se află pe ultimul loc la accesul de molecule noi, a declarat Alina Culcea, preşedinte ARPIM

„În 2016-2019 s-au aprobat 152 medicamente inovatoare la nivel european şi doar 39 de medicamente până în ianuarie 2021 la noi. Nu sunt suficiente pentru nevoile pe care le avem“, a spus şefa ARPIM. Ea a mai precizat că în mod constant s-au retras medicamente de pe piaţă, peste 2000 de medicamente s-au retras din România.


Ovidiu Băţaga, director executiv, planificare strategică şi managementul afacerilor la Antibiotice

Realizăm aceeaşi producţie în valoare ca în 2020. Fructificăm pieţele internaţionale, am făcut investiţii mari. Aproape 45-50% vindem în afară. Vietnam este a doua piaţă după România. Populaţia este numeroasă, avem ritm consolidat de creştere pe Vietnam. Suntem prezenţi în toate spitalele din România, am readus în portofoliu produse pentru tratament COVID precum paracetamol sau novocalmin.

Suntem impactaţi de regulile de sistem, avem opt fluxuri de fabricaţie, putem produce şi mai mult. Avem o rezervă de capacitate de 40%. Antibiotice este deschisă la dezvoltarea portofoliului şi susţinerea sistemului sanitar românesc pe propriile capacităţi. Avem în discuţie un număr de 10 medicamente cu Ministerul Sănătăţii. Am lucrat la un plan de dezvoltare până în 2030, avem un plan de investiţii, este nevoie să reinvestim din profitul nostru, chiar şi în Vietnam să facem investiţii. (...) Trebuie găsită o soluţie la nivel de ţară pentru a recunoaşte capabilitatea industriei farma.  Ar fi bine ca statul să aibă o direcţie strategică în industria farma.

 

Dragoş Damian,  CEO ,Terapia Cluj

Evoluţia pieţei de medicamente în perioada 2017 versus 2021: faţă de acum cinci ani, piaţa totală a crescut cu 10% în unităţi şi cu 40% în valoare. Piaţa de prescripţie a crescut cu 1,5% în unităţi, iar în valoare cu 33%. Au fost introduse clase de medicamente scumpe. Piaţa de medicamente generice a scăzut cu 6% în volum şi a crescut cu 27% ca valoare. Concluzia este că piaţa stagnează în volum, deci accesul pacienţilor la medicamente nu a crescut semnificativ.

România are un deficit de 2,5 mld. din medicamente. Este al doilea cel mai mare deficit după industria chimică şi ambele industrii fac circa 50% din deficitul total al României. Este o temă de gândire pentru autorităţi, unde ar trebui să investească pentru a reduce deficitul comercial.

Nevoia de servicii medicale este în creştere accentuată la nivel global. Dacă suntem bine poziţionaţi aici pe servicii medicale, atunci avem o şansă reală să mai reducem din deficitul comercial, să pregătim mai bine resursa umană şi se ne orientăm strategic către ceea ce se cere: servicii medicale de calitate la preţuri acceptabile pentru toate categoriile de populaţie.

 

Mihaela Mihai, senior product manager, Cegedim

Piaţa totală de medicamente s-a ridicat la 4,2 miliarde de euro în retail în perioada august 2020-iulie 2021 şi la 599 milioane de euro pe spitale (fără TVA). În volum, retailul a crescut cu 3,5%, iar în valoare cu 10%. Pe spitale a scăzut cu 17% în volum, dar valoric a crescut cu 11% pe fondul creşterii preţului mediu. În România se produc cam 10% din aceste medicamente în valoare.

Produsele pe bază de prescripţie (Rx) au totalizat 3 miliarde de euro, au crescut în valoare cu 9,7% iar în volum au scăzut cu 0,8%. Medicamentele OTC au ajuns la un miliard de euro, adică au crescut în valoare cu 15,5%, iar în volum cu 8,5%.

Vedem o revenire uşoară pentru originale după scăderea din august, medicamentele originale au recuperat pierderile din 2020, avem un plus de 4,5%. Genericele au scăzut în perioada august 2020 - martie 2021 şi apoi au revenit pe creştere.

Vedem că ianuarie, februarie 2021 avem un număr mai mic de consultaţii, din martie-iulie număr de consultaţii a crescut ca urmare a diminuării valului trei, datele includ şi teleconsultaţii.

 

Liviu Drăgan, CEO, DRUID

Spitalele, producătorii de medicamente, au nevoie uriaşă de tehnologie şi de digitalizare. În acest sector se învârt sume enorme. Este un proces informatic foarte complicat. Businessul acesta nu se poate gestiona fără un proces modern de modernizare.

Principala problemă din România este lipsa de forţă de muncă. Una dintre deciziile cele mai importante se referă la creşterea salariului minim, eliminarea taxelor pe o perioadă de timp, astfel încât să atragi o mare parte din resursele care au plecat în afara ţării. Astfel am avea o şansă să putem să dezvoltăm proiectele de investiţii.

Piaţa de IT din lume este o piaţă deschisă. Românii au simţit că meseria asta este mai bine plătită pentru că este o piaţă deschisă, iar concurenţa la facultăţi a fost mai mare. Rezultatul a dus la o filtrare a tinerilor, iar industria a fost mult mai favorizată. Ea devenit un motor al creşterii economice. Bogăţia unei ţări stă în valoarea resursei umane. Investiţia în învăţământ este esenţială pentru o dezvoltare sănătoasă a economiei unei ţări.

 

Manuela Guia, managing partner, Guia Naghi and Partners

Ne aşteptăm la o regândire a metodologiei de preţ atunci când e vorba de medicamente şi e bine ca şi România să fie pe acest trend. Cumva s-a făcut şi la noi o mişcare în acest sens. Recent s-a adoptat o precedură nouă prin care preţul medicamentelor considerate esenţiale să fie un pic mai ridicat, să nu mai fie cel mai mic preţ din Europa şi să fie fie dat de media celor mai mici trei preţuri din Europa.

Este o creştere a preţurilor de decontare, care ajută: s-a dovedit că în trecut aceste medicamente esenţiale erau în risc de discontinuitate. Deveneau prea costisitoare, iar pacienţii cronici care aveau nevoie de ele pentru a supravieţui nu le mai puteau găsi pe piaţă.

Acestă nouă metodologie de preţuri se aplică exclusiv pentru generice, biosimilare şi pentru acele inovative care au fost deja generizate, adică pentru medicamentele mai vechi din piaţă. Pentru medicamentele inovoatoare noi, în România se va regăsi întotdeauna preţul cel mai mic din UE.

 

Diana Mereu,  director executiv, RASCI

Pandemia a generat schimbări comportamentele, s-a observat interes crescut pentru practicile de îngrijire personală în toată România. Oamenii au devenit dispuşi să îşi trateze singuri afecţiuni minore fără să ceară sfatul farmaciştilor şi medicilor, au existat schimbări profunde în rutina zilnică. COVID a dus la stări de anxietate şi frică, o consecinţă a fost panica cumpărăturilor, ce s-a resimţit la nivelul produselor de îngrijire personală.

Românii au devenit preocupaţi de utilizarea unor suplimente şi administrarea în exces fără să se sfătuiască cu un medic.

Deşi OTC-urile se eliberează direct din farmacie fără reţetă, există o recomandare esenţială ca recomandările să fie respectate şi să ne adresăm medicului sau farmacistului. Suplimentele  alimentare sunt indicate atunci când anumite substanţe lipsesc din dieta noastră zilnică. Prin comunicarea comercială nu trebuie să li se atribuie proprietăţi de prevenire, tratare şi vindecare ca să nu inducă în eroare publicul. Consumatorii trebuie să fie corect informaţi. Consumatorul trebuie să înţeleagă cum funcţionează aceste suplimente. Cei la nivelul cărora se filtrează această informaţie sunt farmaciştii, ei îndrumă pacienţii cu privire la ce alte produse pot suplini anumite deficienţe pe care le au în organism.

 

Alina Culcea, preşedinte, ARPIM

România se află pe ultimul loc la accesul de medicamente inovative. În 2016-2019 s-au aprobat 152 medicamente inovatoare la nivel european şi doar 39 de medicamente până în ianuarie 2021 la noi. Nu sunt suficiente pentru nevoile pe care le avem. România a suferit în ultimii ani întârzieri dramatice, s-au pierdut investiţii majore, am putea atinge 800 milioane de euro potenţial dacă am aproba studiile clinice ce îşi aşteaptă derularea pe teritoriul României. Piaţa studiilor clinice din România se ridică la 70 milioane de euro, pierdem milioane de euro din simpla birocraţie, ni se blochează accesul la molecule de ultimă generaţie. Ne-am dori să dezvoltăm huburi în România, dar este nevoie de două elemente esenţiale: stabilitatea mediului politic, mediul fiscal propice şi atractiv. Mediul de business trebuie să fie predictibil, companiile să îi facă forecasturi, iar pacienţii să ştie la ce se aşteaptă. În mod constant s-au retras medicamente de pe piaţă, peste 2.000 de medicamente s-au retras din România. Motivele sunt cunoscute, vorbim de cel mai mic preţ din Europa, de o taxă clawback ce variază între 15-20% şi vorbim de o lipsă de predictibilitate asupra mediului legislativ. Trebuie să poziţionăm industria farma ca un contributor strategic, este nevoie de dialog.

 

Ana Gavrilă, product manager HTSS

Implementarea digitalizării în spitale înseamnă mai puţin timp de aşteptare, un triaj care se poate face instant, să nu se mai ajungă la urgenţe pentru lucruri care poate că nu sunt foarte urgente, adică un proces eficient şi mai puţin costisitor, dar lucrul acesta, în cazul spitalelor de stat presupune legislaţie potrivită şi susţinere din partea statului.

Achiziţiile la nivelul spitalelor de stat nu se fac cu aceeaşi uşurinţă cu care se fac în privat. La spitalele de stat ai nevoie de tehnologie, avem nevoie de calculatoare, de reţea, avem nevoie de foarte multe lucruri, iar în spitalele de stat sectorul de susţinere, IT, nu este atât de puternic. Este o situaţie asemănătoare cu sistemul de decontare al statului. Dacă am începe să-l rezolvăm pe acesta poate că lucrurile ar merge în cascadă pănă la ultimul nivel.

Trebuie să înţelegem că o teleconsultaţie este mult mai bună faţă de automedicaţia pe care mulţi români o practică acasă. Efortul nostru se concentrează în această zonă. De peste zece ani dezvoltăm soluţii pentru spitale, clinici, farmacii, depozite, iar acum facem un pas înainte şi mergem din ce în ce mai mult către pacienţi şi asigurarea relaţiei de la producător până la pacient.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.