♦ Fără „unda verde“ de la Ministerul Sănătăţii, şefii celor mai mari spitale de stat din Bucureşti şi din ţară se plâng că nu pot reforma unităţile pe care le conduc.
Managerii câtorva dintre cele mai mari spitale de stat din ţară spun că nu au „putere“ să schimbe modul în care funcţionează unităţile pe care le conduc, aşteptând direcţii de la Ministerul Sănătăţii. În acelaşi timp, nu există periodic discuţii între ministerul de resort şi şefii spitalelor de stat pentru a afla ce probleme şi nevoi sunt. La polul opus, în sistemul privat nu există „nu se poate“ în cazul unei soluţii propuse de manager.
Aceasta a fost una dintre concluziile primei zile a conferinţei ZF Health&Pharma, la care au participat şefii unora dintre cele mai mari spitale de stat şi private din ţară.
Evenimentul ZF, aflat la a zecea ediţie, a fost organizat cu sprijinul Antibiotice Iaşi, Guia, Naghi şi Asociaţii, Roche, High Tech Systems&Software, Druid, RASCI, Sanador, ARPIM, Stada, Terapia şi Medicover.
„Poate s-ar putea face ceva la nivel centralizat. Este imposibil ca un singur om să controleze toate tipurile de aparate şi toate problemele tehnice. Vorbim de digitalizare în spitale mari când nu avem director IT. Director tehnic nu avem în organigramă, din păcate salarizarea din servicii administrative e neatractivă, cu greu găsim oameni performanţi în această poziţie“, a spus Anca Coliţă, managerul Institutului Clinic Fundeni.
Aceeaşi lipsă de comunicare o menţionează şi Raul Pătraşcu, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Pius Brînzeu“ Timişoara, care spune că ultima dată când a vorbit cu un ministru al sănătăţii era acum un an, când funcţia era deţinută de Nelu Tătaru.
„Anul acesta am primit zero lei de la Minsterul Sănătăţii deşi am trimis liste pentru investiţii. Anul trecut am primit 30 mil. lei şi am reuşit să cumpărăm aparatură pentru secţia de neurochirurgie şi aparatură de radiologie. În schimb am reuşit să atragem fonduri europene“, a spus Raul Pătraşcu.
În acelaşi timp, la privat lucrurile merg mai repede, iar nevoile sunt discutate şi acoperite rapid.
„Investim 20 mil. euro într-un spital multidisciplinar cu peste 150 de paturi, în Bucuresti, care va fi funcţional din 2023. Investim în capacitatea imagistică în afara Capitalei, în reţeaua Medicover. Investim în personalul medical şi în retenţia lui. La începutul pandemiei am investit într-o secţie de terapie intensivă în Spitalul Pelican din Oradea“, spune Florinela Cîrstina, CEO al Medicover România, a treia cea mai mare reţea privată de sănătate.
Şi Luca Militello, CEO al Monza, în top cinci spitale private, spune că va investi într-un nou spital în Bucureşti, specializat pe chirurgie. Iar medicul Wargha Enayati, care a fondat reţeaua de sănătate Regina Maria, a deschis anul acesta un nou centru medical Enayati Medical City, o investiţie greenfield în parteneriat cu Monza de 60 mil. euro.
„Anul acesta aşteptăm afaceri mai mari cu 20-25% pe oncologie şi pe partea de medicină de ambulatoriu să acoperim ce lasă statul descoperit.
Sistemul privat are flexibilitate mai mare, de aici capacitatea de a lua decizii mai rapid şi rezultate mai bune, potrivit lui“, a spus şi Robert Şerban, fondator Gral Medical.
