♦ Primăria a pus în dezbatere publică acum câteva săptămâni un proiect care presupune interzicerea circulaţiei pe timpul nopţii a vehiculelor care depăşesc pragul de 95 de decibeli ♦ Primăria condusă de Nicuşor Dan spune că are în vedere o serie de măsuri care să reducă poluarea fonică în următorii cinci ani, acestea fiind eşalonate după priorităţi.
Un proiect de hotărâre privind diminuarea zgomotului produs de traficul auto din Bucureşti, pus în dezbatere publică în luna septembrie de Primăria Capitalei, ar urma să interzică circulaţia pe timpul nopţii a vehiculelor care depăşesc pragul de 95 de decibeli.
Măsura iniţiată de primărie este utilă pentru reducerea poluării, însă marile capitale europene care au recurs la soluţii în acest scop au făcut demersuri şi pentru îmbunătăţirea transportului în comun. Între timp, tramvaiele care circulă pe şinele vechi şi ruginite din Bucureşti sunt mai asurzitoare decât orice automobil.
„Primăria Municipiului Bucureşti prin Direcţia de Mediu a elaborat pe baza unui contract de prestări servicii din anul 2017 actualizarea hărţilor strategice de zgomot pentru traficul rutier, pentru traficul feroviar-tip tramvai şi pentru amplasamentele industriale pe baza datelor/indicatorilor din anul 2016“, spun reprezentanţii Direcţiei de Mediu a instituţiei într-un răspuns la o solicitare ZF.
Din realizarea hărţilor strategice de zgomot s-au obţinut informaţii privind estimarea numărului de locuitori, a numărului de locuinţe şi a numărului de şcoli şi spitale expuse la diferite intervale ale indicatorilor de zgomot pe timpul zilei şi al nopţii. „Din analiza hărţilor strategice de zgomot pentru traficul feroviar-tip tramvai nu se observă depăşiri ale valorilor maxime permise (...) şi nu sunt persoane şi locuinţe expuse la valori peste limita admisă. Pentru sursa de zgomot industrie, nu se observă depăşiri ale valorilor maxime permise (...) şi nu sunt persoane şi locuinţe expuse la valori peste limita admisă. Singura sursă de zgomot pentru care s-au constatat depăşiri ale valorilor limită este traficul rutier, respectiv pentru 57 de artere de circulaţie din municipiul Bucureşti.“
Astfel, 50.800 de persoane sunt expuse la un nivel de zgomot peste limita de 70 dB(A) ziua şi 25.900 de persoane sunt expuse la un nivel de peste 60 dB(A) noaptea, din cauza traficului rutier. Li se adaugă 16 şcoli şi spitale afectate de zgomote pe timpul zilei. Reprezentanţii PMB nu au precizat însă despre ce zone ale Capitalei este vorba.
Primăria condusă de Nicuşor Dan spune că are în vedere o serie de măsuri care să reducă poluarea fonică în următorii cinci ani, acestea fiind eşalonate după priorităţi. Este vorba despre modernizarea şi extinderea arterelor de circulaţie, creşterea ponderii utilizării transportului public de suprafaţă prin modernizarea/ reabilitarea/extinderea reţelei de transport, realizarea de benzi unice dedicate transportului public şi vehiculelor de intervenţie, îmbunătăţirea calităţii transportului public şi promovarea utilizării lui, implementarea unui sistem comun de taxare pentru Metrorex şi STB.
Alte măsuri sunt conservarea, ameliorarea şi extinderea spaţiilor verzi publice, gestionarea traficului şi a mobilităţii urbane, dezvoltarea zonelor pietonale, gestionarea traficului în zona centrală a Bucureştiului, realizarea de facilităţi park&ride la staţiile-cheie de transport public şi staţii de transport intermodale tren-autobuz/metrou, extinderea şi integrarea traseelor de transport public de suprafaţă şi subteran, urban şi regional, inclusiv cu sistemul feroviar.
„Totodată, Primăria Municipiului Bucureşti a început demersurile pentru extinderea reţelei de tramvai din Capitală, fiind publicată în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice documentaţia pentru achiziţia studiilor de fezabilitate aferente construirii de noi linii de tramvai, pentru a face conexiunea între zone importante ale oraşului, în lungime de aproximativ 15 kilometri, împărţiţi în patru loturi.“
O parte din aceste măsuri a fost deja implementată, iar Primăria mai vorbeşte şi despre un program de eliminare a autovehiculelor vechi aparţinând persoanelor fizice.
„Astfel, prin Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), au fost înlocuite în anii 2018-2021 autovehicule uzate aparţinând persoanelor fizice cu domiciliul în Municipiul Bucureşti, după cum urmează: în 2018 - 4.922 de autovehicule, în 2019 - 5.735 de autovehicule, în 2020 - 5.776 de autovehicule, în 2021 - 5.536 de autovehicule. Programul se află în derulare şi în anul 2022.“
Aplicarea combinată a măsurilor şi proiectelor propuse în domeniile de intervenţie reprezintă varianta recomandată de către elaboratorul planului de acţiune, pentru maximizarea efectelor de reducere a zgomotului în municipiul Bucureşti, mai spun reprezentanţii PMB ca răspuns la solicitarea ZF.
În mai 2018, Primăria Capitalei a elaborat un raport cu hărţile strategice de zgomot ale Bucureştiului, în care nota că oraşul este principalul nod rutier, feroviar şi aerian al ţării, iar „numărul mare de locuitori, cu nevoi şi cerinţe diverse, pune mare presiune asupra factorilor de mediu, inclusiv asupra zgomotului“.
Concluziile hărţilor strategice de zgomot arătau că, în 2018, Bucureştiul avea 228 de zone unde zgomotul depăşea limita stabilită de legislaţie, de 70 de decibeli pe timpul zilei şi 60 de decibeli pe timpul nopţii, fiind afectate peste 50.000 de persoane.
Acesta este contextul în care Primăria a pus în dezbatere publică acum câteva săptămâni proiectul care presupune interzicerea circulaţiei pe timpul nopţii a vehiculelor care depăşesc pragul de 95 de decibeli.
„Singura determinare a nivelului de zgomot produs de autovehicule este realizată la omologarea de tip a acestora, atunci când un vehicul rutier nou urmează să fie comercializat în România, în serie mare. Mai mult de 50% din parcul auto din Bucureşti este mai vechi de 12 ani (DRPCIV - 2020)“, notează instituţia în proiectul de hotărâre.
Participanţii la proiect sunt Poliţia Rutieră şi Registrul Auto Român. „Brigada Rutieră a înregistrat 41 de petiţii în care sunt sesizate aspecte referitoare la poluarea fonică produsă de vehicule care circulă în municipiul Bucureşti.“
Gălăgia la europeni
Raportul Environmental Noise in Europe, realizat de Agenţia Europeană de Mediu (AEM) şi lansat în 2020, arată că 13,3% din populaţia totală a României care locuieşte în oraşe sunt expuse la niveluri de zgomot de peste 55 de decibeli generate de traficul rutier. Spre comparaţie, aceeaşi sursă de zgomot afectează 49,2% dintre orăşenii din Cipru, 30,6% dintre cei din Elveţia, 28,8% dintre cei din Bulgaria, 27% dintre letoni, 26,3% dintre lituanieni, 24,8% dintre spanioli, 24,5% dintre luxemburghezi, 24,2% dintre austrieci. Mai bine decât România stau croaţii (7,7%), finlandezii (8,8%), germanii (6,9%), grecii (7,9%), polonezii (11,6%), portughezii (5,2%), slovacii (6,7%), slovenii (9,8%) şi suedezii (13,2%).
