Este nevoie de oameni, de legi stabile şi investiţii în reţea şi stocare pentru ca proiectele cu zeci de mii de megawaţi să ajungă realitate. Investitorii cer stabilitate legislativă şi creşterea capacităţii de stocare şi a reţelei naţionale, care să suporte infuzia de energie din noile surse. Dobrogea reintră în joc după investiţii în extinderea capacităţii reţelei

♦ Maximum 2 din 10 MW de pe hârtie în energie regenerabilă ajung să intre în sistemul energetic naţional, arată experienţele trecute.

Resursa umană este prin­cipalul obstacol care stă în calea rea­lizării proiectelor de energie regenerabilă din România. Ministerul Energiei trebuie să gestioneze 20 mld. de euro în investiţii cu 103 oameni, dar aceeaşi provocare este şi în mediul privat, unde nu sunt destui specialişti, a fost una dintre principalele concluzii ale conferinţei ZF Energie, ediţia 2023. În acest moment sunt proiecte de pes­te 25.000 MW până în 2030, dar, din experienţa trecută, maximum 20% din aceste proiecte ar ajunge la maturitate.

Cătălin Bălan, secretar general adjunct în ministerul energiei, între­bat la conferinţă care este cea mai mare provocare a ministerului, a spus că lipsa oamenilor din minister, dar şi a consultanţilor din piaţă. La rândul său, Dan Bold, business development manager la REI Grup, companie de consul­tanţă, a spus că printre princi­palele probleme se numără lipsa spe­cialiştilor.

„Toată lumea face eforturi ca piaţa să aibă creştere sustenabilă. Un punct critic e partea de resurse uma­ne, investitorii privaţi găsesc greu oa­meni, odată stabilizat acest aspect vom vedea o accelerare a punerii în practică a proiectelor. Nevoia există, sunt mulţi investitori care doresc să îşi creeze capacităţi de producţie de energie electrică. Este deschis un apel pentru sectorul agro alimentar, fer­mele îşi pot face aceste capacităţi  proprii, iar componenta de stocare este prinsă“, a spus Dan Bold.

Ziarul Financiar a organizat luni ediţia din 2023 a conferinţei ZF Ener­gie. Dez­ba­terea a reunit reprezen­tanţi ai autorităţilor din domeniul e­ner­giei, investitori, finanţa­tori, produ­cători sau consultanţi din dome­niu. Tema evenimentului de anul acesta a fost „De la avize la bec. Ce trebuie să facă România pentru a accelera dez­voltarea proiectelor de energie verde.“ Evenimentul a fost realizat cu sprijinul Horvath, Ijdelea & Asociaţii, Inetum, ProCredit Bank şi Sierra Quadrant.

Este nevoie de oameni, de legis­laţie sta­bilă şi de investiţii în reţea şi în capacitatea de stocare pentru ca o mai mare parte din pro­iec­tele care se află acum pe hârtie să devină reali­ta­te, au spus mai mulţi speakeri ai con­ferinţei. Cu toate acestea, este realist ca circa 700-800 MW să intre în reţea în fieca­re an, a spus Adrian Borotea, country mana­ger Verbund Wind Power România, unul din­tre cei mai mari investitori în eoliene din ţară.

„Dacă ne uităm în istorie, vedem că un­deva la 10% dintre proiecte au ajuns să fie puse în funcţiune şi operate şi atunci acele multe zeci de mii de megawaţi ca proiecte în fază de aşteptare vedem pentru anul viitor o esti­mare de 700-800 MW. Credem că aceasta este o rată realistă, undeva la 700-800 MW pe an. Este un lucru bun, pentru că dacă sunt multe proiecte, există şi competiţie“, a spus el.

În ceea ce priveşte extinderea capacităţii reţelei, Bogdan Toncescu, membru în direc­to­ratoratul Trans­elec­trica, a spus: „Avem pro­iecte care sunt în diverse faze, care cresc capacitatea pe Dobrogea cu 4000 MW şi pe Banat cu 1000 MW în următorii 4 ani de zile.“

România este indicată de mai mul­te stu­dii internaţionale ca una din­tre ţările cu cea mai mare bază de resurse pentru dezvoltarea de capaci­tăţi de producţie şi utilizare de hidro­gen, a spus Cătălin Stancu, associated senior expert la Horváth, companie care creio­nează în acest moment stra­te­gia de producţie de hidrogen a ţării.

Cu toate acestea, este ne­voie de hi­dro­gen verde, iar pentru hidrogen ver­de este nevoie de producţie de ener­gie verde, a punctat el: „Cheia dis­cuţiei este ca­pa­citatea României de a fi în stare să aducă la bun sfârşit proiecte de rege­nerabile. Pe tot ce se anunţă în piaţă, ar trebui să vorbim că în 2030-2032 avem vreo 22-25.000 MW. La vârfuri înregistrate iarna, România are un consum de 10.000. De aici şi discuţia: pen­tru că vorbim majoritar de hidro­gen verde, România va fi în situaţia de a-şi atinge ţintele pe hidrogen dacă va atinge 18.000 MW în 2030, în 7 ani. Aceasta este cheia discuţiei în general despre regenerabile, hidrogen.“

Dincolo de potenţialul eolian on-shore, în cadrul conferinţei s-a vorbit şi despre po­tenţialul din Marea Nea­gră, pentru instala­rea de turbine on-shore. Cifrele sunt ameţi­toare: poten­ţi­alul din apele teritoriale ale Româ­niei ar putea sări de 70.000 MW. Spre comparaţie, marţi seara consumul de energie al României era de 6.770 MW. În mod rea­list, însă, capacitatea este mai mică, au punctat speakerii con­ferinţei, iar primul MW din turbinele off-shore ar putea să plece abia peste cinci în cel mai bun caz. 

„Acest optimism l-am văzut şi pe zona de wind offshore. Avem deja 4 proiecte de lege. De când am început să vorbim de wind offshore vorbim de studii care arată un potenţial fabulos: 72 GW, 76 GW. Un GW pe mare costă 4 mld. euro, deci 4 mil. euro pe MW. Va renta ca investiţie pe termen lung însă, dacă în acest moment am avea toată legislaţia necesară, proba­bil că în mai mult de 5 ani nu vom vedea primul MW din primul GW“, a spus Oana Ijdelea, managing partner, Ijdelea & Asociaţii.

Cătălin Bălan, secretar general adjunct, Ministerul Energiei

► Problemele critice ale ministerului?

Dacă ne uităm la minister de la distanţă vorbim de un sector prioritar pentru România, în care un minister urmează să conducă investiţii de 20 mld. euro cu un personal de 360 de persoane. Dacă dăm deoparte personalul TESA sau direcţia de susţinere rămânem cu 103 persoane implicate direct care fac lansare de apeluri, evaluare de proiecte, coordonare de proiecte. A doua problemă pe care o vedem în piaţă este un sector de consultanţă care necesită să fie dezvoltat, avem nevoie de firme de consultanţă care să susţină toate proiectele, să facă management de proiect, raportări.

► ZF: Schema de CfD, se mai lansează anul acesta sau anul viitor?

Avem promisiunea fermă că în ianuarie urmează să ne dea clearance pe schema aceasta, va fi finanţată din fonduri pentru modernizare, cu o finanţare de 3 mld. de euro.

Săptămâna trecută a fost modificat planul naţional de redresare şi rezilienţă. Avem noi targeturi şi noi ţinte, suntem în curs de resetare pe aceste ţinte şi targeturi. Am reuşit să justificăm toate solicitările de modificare pe PNRR pe care am simţit nevoia să le înaintem către Comisie şi peste 90% din aceste solicitări au fost acceptate de Comisia Europeană. O primă veste bună este legată de apelul deja deschis pe regenerabile pe PNRR - termenul limitat pentru implementarea proiectelor a fost decalat de Comisie la T4 2024, deci beneficiarii vor avea o perioadă mai lungă de timp pentru implementarea acestor proiecte.

► ZF: Sunt 1,4 mld euro pentru RePowerEu, când se vor transforma în investiţii?

La nivelul guvernului încă nu este decis care va fi ministerul care urmează să implementeze măsurile, ştim cu siguranţă că pentru capitolul acesta termenele sunt stricte şi scurte din păcate. 2026 va fi termenul final pentru tot ce înseamnă PNRR. Va fi o responsabilitate destul de greu de dus la îndeplinire, sperăm să ne încadrăm în termene şi să avem setarea necesară de-a duce la bun sfârşit acest nou capitol.

Gabriel Andronache, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE)

► Dacă am văzut că în ultima perioadă s-au implementat foarte puţine proiecte în zona de fotovoltaic şi în zona de eolian, la finalul anului 2021 eram cu 1.357 MW instalaţi în fotovoltaic, în acest moment avem 1.553.

Pot să spun că în acest an s-au implementat proiecte de circa 100 MW.

► De asemenea, la nivelul ANRE am dat autorizaţii de înfiinţare pentru 1.779 MW şi sunt în lucru în momentul de faţă, pentru zona de fotovoltaic, încă 1.957 MW.

► Dacă ne uităm la ceea ce înseamnă eolian, aici evoluţia a fost mai redusă. De la 3.014 MW la finalul anului 2021, în momentul de faţă avem 3.033 MW, dar de asemenea am reuşit să acordăm autorizaţii de înfiinţare pentru 411 MW şi sunt în lucru în momentul de faţă 551 MW.

► Trecând şi la prosumatori, în momentul de faţă, la finalul lui septembrie, sunt în număr de 97.000, cu o capacitate instalată de 1.225 MW. Am început anul cu 44.000 de prosumatori şi aveau o capacitate de 478 MW. Ne aşteptăm ca, până la finalul anului, să ajungem în jur de 1.500 MW, iar la finalul T1 să ne apropiem de 2.000 MW.

► Motivele pentru care a scăzut consumul de energie sunt cumulate. Companiile şi-au cumpărat echipamente mai eficiente, care consumă mai puţin, pentru a produce la fel.

Valentina Neagoe, şef dep. clienţi persoane juridice, ProCredit Bank România

► Până la final de an ne propunem să păstram cota de peste 20% pentru creditele verzi/green share (cu investiţii în eficienţa energetică, energie regene­rabilă, agricultură sustenabilă).

► Finanţarea de tip project finance reprezintă peste 60% din portofoliul de energie regenerabilă al băncii.

► Suntem singura bancă germană din piaţă, prezenţi de 20 de ani, cu focus pe finanţarea IMM-urilor.

► Cererile sunt multe din ambele categorii, rapiditatea finanţării este una care ne caracterizează ca bancă, am înţeles nevoia lor de finanţare şi obstacolele pe care le au pe drumul spre a deveni prosumatori.

► Îi impulsionăm (cu referire la IMM-uri -n.red) să facă trecerea la statutul de prosumator. Reuşim să finanţăm fără să le cerem alte garanţii în afara de echipamentele care se instalează pe alt acoperiş. Rapiditatea este una mai mare şi încercăm să facilităm finanţarea clienţilor care vor să facă trecerea spre prosumator

► Suntem o bancă ce a început să facă din 2014 finanţare de energie verde, dar plecând de la holdingul din Germania am împrumut aspecte din finanţarea din Germania şi l-am adaptat pe nevoile companiilor din România.

Cătălin Stancu, associated senior expert, Horváth

► Pe scurt, istoria cu strategia de hidrogen a României este că acum un an Horvath a câştigat o licitaţie şi a intrat în proiectul în care, din fericire, de aproape o lună, a ajuns la faza la care să zicem că este un prim draft final. A parcurs o etapă lungă, necesară, de consultări, care au fost practic pe toate părţile interesate, de la industrie până la autorităţi.

► Despre industria de hidrogen putem vorbi începând din anul 2030. Vorbim de un consum de 150.000 de tone de hidrogen la orizontul anului 2030. În aceşti 150.000 de tone trebuie să ţinem cont că o parte din consum va veni din zona industriilor noi, adică utilizarea în transporturi, aproximativ 25.000 de tone vor fi pentru oţel verde. Toate studiile internaţionale văd România cu un mare potenţial în zona de oţel verde. Noi am luat o cifră prudentă.

► Se mai adaugă 50.000 de tone pentru industria existentă care va trece la energie verde. Aceste cifre se bazează doar pe reglementările Uniunii Europene, deci nimic peste ţintele pe care le vom avea de atins în mod obligatoriu.

► Costul unui megawaţi-oră în hidrogen este competitiv cu costul unui MWh de energie din piaţă.

Oana Ijdelea, managing partner, Ijdelea & Asociaţii

► Noi nu mai avem petrochimie, zone industriale cu consum de energie, deci este importantă analiza evoluţiei consumului în vederea realizării noilor proiecte de producţie de energie.

► Avem deja 4 proiecte de lege pe zona de energie eoliană offshore, ultimul dintre ele fiind destul de coerent. Un gigawatt pe mare costă 4 mld. euro, deci 4 mil. euro pe megawatt. Va renta ca investiţie pe termen lung însă, dar doar proiectele mai mari de 1 GW. Dacă în acest moment am avea toată legislaţia necesară, probabil că va dura cel puţin cinci ani pentru a vedea primul megawatt. Dincolo de cadrul legislativ, avem nevoie de reţea şi avem nevoie ca Transelectrica să dezvolte reţele care să permită absorbţia acestei capacităţi de energie.

► O realizare remarcabilă a Transelectrica a fost când a obţinut finanţări extrem de importante tocmai pentru realizarea acestor lucrări, care însă nu pot fi realizate doar la nivelul Dobrogii, ci la nivelul întregului sistem energetic. Ulterior, avem nevoie de finanţare. Finanţare care pe de-o parte trebuie să vină prin aceste scheme de sprijin, CfD-uri, dar şi PPA-uri.

► Acestea din urmă au nevoie de o piaţă complet liberalizată, altfel nimeni nu îşi va asuma riscurile semnării unui PPA.

Lara Tassan Zanin, head of EIB Group Office Romania

► Suntem foarte angajaţi în a susţine proiecte de energie regenerabilă în România şi în Europa şi trebuie să spun că noi livrăm finanţarea. BEI a susţinut proiecte de energie curată cu 17 miliarde de euro în Europa anul trecut.

► Un punct foarte important este că nu pot fi capacităţi noi de energie fără întărirea reţelei, fără capacităţi de stocare a energiei. Nu putem avea proiecte de energie regenerabilă rentabile dacă nu abordăm problema eficienţei energetice.

► Credem cu tărie că potenţialul energiei regenerabile în România nu poate fi realizat fără susţinerea puternică a investiţiilor din sectorul privat, atât local, cât şi internaţional.

Adrian Borotea, country manager Verbund Wind Power România

► Este un moment favorabil, sunt extrem de multe proiecte, poate chiar prea multe proiecte dintre care trebuie alese cu atenţie în cadrul unui proces de due diligence şi selectat proiectul care confirmă aşteptările investiţiilor.

► Dacă ne uităm în istorie, vedem că undeva la 10% dintre proiecte au ajuns să fie puse în funcţiune şi operate şi atunci din acele multe zeci de mii de megawaţi ca proiecte în fază de aşteptare vedem pentru anul viitor o estimare de 700-800 MW. Credem că aceasta este o rată realistă, undeva la 700-800 MW pe an.

► Este un lucru bun, pentru că dacă sunt multe proiecte, există şi competiţie.

Severin Vartigov, country manager Enery Power

► Dezvoltăm 1.400 MW de energie regenerabilă în România. Avem proiecte în energie eoliană greenfield în România, dar strategia noastră este sa pornim PPA-urile şi discuţiile despre finanţare la momentul RTB (ready to build – gata de construire - n. red.) sau cu o lună înainte. Făcând asta, putem livra proiecte care au toate avizele şi putem discuta toate detaliile.

► Costurile de dezvoltare pentru proiectele noastre le acoperim singuri. Să aducem proiectul la RTB este 100% responsabilitatea noastră şi o acoperim cu capital propriu. După ce proiectul atinge această maturitate, începem discuţiile cu creditorii.

► România, în particular ne atrage prin faptul că piaţa est-europeană este mai lichidă, cel puţin prin comparaţie cu zonele din proximitate. Sunt companii internaţionale în România, orientate spre export, cu politici ESG.

Liviu Gavrilă, vicepreşedinte RWEA

► Acest an în materie de vânt a însemnat 12 turbine ridicate, de 6 MW fiecare.

► Vremea extremă este o preocupare care începe să prindă contur în planurile de afaceri ale majorităţii producătorilor.

► În acest moment consumul de energie electrică este la nivel european de doar 20% în medie din consumul de energie, restul este gaz, petrol, lemne, alte surse. Electrificarea este unul din driverii importanţi ai acestei schimbări pe care o parcurgem.

► Pe zona de transport vedem un anume procent de penetrare a e-mobility, avem proiecte în zona de hidrogen, cel puţin pe transport feroviar ar trebui să vină anumite lucruri care duc la a se rezolva o parte din această ecuaţie.

Bogdan Toncescu, membru directorat Transelectrica

► Am făcut faţă condiţiilor extreme, mobilizarea a fost extraordinară. Din păcate pe partea de distribuţie una din probleme a fost că nu s-a putut ajunge din cauza zăpezii, deci problema principală a fost intensitatea vântului, a viscolului. A existat o suprapunere de fenomene extreme.

► Sistemele energetice se adaptează în funcţie de noile provocări (cu referire la vremea extremă cu care s-a confruntat România -n.red.). Se stabilesc noi măsuri, se fac modelări inclusiv pentru situaţii extreme, în care sunt afectaţi consumatorii. Dincolo de prevenţie, care este o componentă importantă, se fac planuri legate de modul în care ar trebui intervenit.

Daniel Rascu, business development manager, DTEK Renewables (online)

► Avem 10 turbine la Ruginoasa, construcţia s-a terminat, turbinele sunt instalate şi urmează punerea în funcţie. Transelectrica ne-a dat undă verde pentru energizare în regim de consumator. Sper ca la începutul anului să avem totul ca să putem obţine licenţa de producător.

► Problemele sau argumentele pe care ar trebui să le folosim pentru a convinge managementul să investească în acest proiect sunt predictibilitatea pe piaţă, ce ne duce la bancabilitate şi finanţare. Am reuşit să facem o finanţare, dar în aceste condiţii este mai scumpă finanţarea.

► Eu cred că nu există alternativă în următorii ani pentru regenerabile, care vor juca un rol mai important pe piaţa românească.

► O să avem contract pe PPA pentru proiectele noastre. Este foarte dificil, dar nu imposibil.

Dinu Bumbăcea, country managing partner, advisory leader, PwC Romania

► Pe baza unui raport emis recent de Banca Mondială nevoia României sau investiţia necesară pentru a asigura o tranziţie sau decarbonizare a producţiei de energie este de 350 de miliarde de dolari până în 2050.

► Trebuie să privim lucrurile în context regional sau global, asta reprezintă a 300-a parte din investiţia de la nivel global. Dar finanţatorii sunt globali şi regionali, concurenţa este cu alte proiecte similare din regiunea noastră sau la nivel global. Aici fac referire la un studiu pe care PwC l-a făcut anul trecut, înaintea modificărilor fiscale, care se uita la nivelul de atractivitate pentru finanţări în proiecte de energie sau tranziţie energetică.

► Din 61 de ţări ce cumulează 83% din populaţia globului, 88% din PIB şi 83% din emisiile de dioxid de carbon, România în acest top era pe locul 39, în urma unor ţări din Europa, înaintea altora.

► Ţinând cont de nevoia de finanţare din România şi competiţia de la nivel regional şi de faptul că doar o mică parte din nevoia de finanţare vin din fonduri PNRR, fondul de modernizare, în afară de finanţarea publică este nevoie de finanţare privată.

Dan Bold, business development manager, REI Grup

► Suntem de 12 ani în piaţă, consultanţi în zona de finanţări nerambursabile. Pe segmentul de energie suntem lideri în ceea ce priveşte calitatea şi numărul dosarelor, avem exerciţiu îndelung în ultimii doi ani.

► Sunt mulţi bani în piaţă, axa 2021-2027 oferă mulţi bani, ţara are nevoie de dezvoltare. Pe partea de energie, care ne-a oferit un şoc anul trecut, cu crize multiple, sunt multe finanţări, vedem la nivelul ministerului energiei atât fondul de modernizare, PNRR, surse importante prin care se vor instrumentaliza scheme de sprijin.

► Toată lumea face eforturi ca piaţa să aibă creştere sustenabilă. Un punct critic e partea de resurse umane, investitorii privaţi găsesc greu oameni, odată stabilizat acest aspect vom vedea o accelerare a punerii în practică a proiectelor. Nevoia există, sunt mulţi investitori care doresc să îşi creeze capacităţi de producţie de energie electrică. Este deschis un apel pentru sectorul agro alimentar, fermele îşi pot face aceste capacităţi proprii, iar componenta de stocare este prinsă.

Alina-Violeta Cismas, sustainable development manager, Ursus Breweries

► Ursus produce anual 7 milioane de hectrolitri de bere în trei fabrici mari, Timişoara, Buzău şi Braşov, şi o berărie artizanală la Cluj. În procesul de producţie a berii există o fază intensiv energetică de fierbere a cerealelor, apoi mustul rezultat e răcit şi fermentat la rece. Avem o parte de consum de gaz şi o parte importantă de consum de energie electrică.

► În contextul acesta în 2020 pentru noi era foarte simplu: vom înlocui echipamentele de gaz cu echipamente electrice, luăm energie verde şi ne-am rezolvat neutralitatea. Facem toate lucru­rile în contextul ambiţiei noastre ca până în 2030 toată producţia noastră de bere să fie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon.

► Pentru partea de energie electrică Asahi şi Ursus, parte a grupului Asahi, au semnat convenţia cu sute de companii care şi-au asumat ţinta ca până în 2025 să folosească doar energie elecrică regenerabilă.

► Pentru un business este importantă predictibilitatea, da, există riscul să plăteşti mai mult pentru energie decât ar fi un context clasic de piaţă, dar este predictibil şi poţi să prinzi asta în planul de business.