♦ Bogdan Gabor, Lugera: „Rolul HR-ului în organizaţii a devenit tot mai complex, iar industria furnizării de servicii de resurse umane s-a repliat pentru a răspunde nevoilor acestora” ♦ Gabriel Gătejoiu, Agenţia de Servicii Professional: „Majoritatea companiilor au reluat programele de internship şi/ sau traineeship, pe care unii angajatori le-au pus on hold în 2021, ceea ce a adus noi proiecte în portofoliul nostru de servicii” ♦ Sorina Donisa, APT Prohuman: „Angajatorii au întâmpinat dificultăţi majore în atragerea de forţă de muncă calificată şi necalificată. Atât angajatorii, cât şi companiile de HR a trebuit să se adapteze şi să identifice soluţii prin care să poată suplini acest deficit”.
Anul 2022 a fost unul cu multe provocări pentru angajaţi, angajatori, cât şi pentru companiile din industria de resurse umane, însă a fost şi unul care a pus bazele unui nou început pentru industria de HR.
Cererea de servicii de resurse umane a fost în creştere anul trecut, însă şi procesele de recrutare şi de selecţie mai dificile, arată o analiză a Asociaţiei Furnizorilor de Servicii de Resurse Umane (AFSRU).
„În pofida cererii de personal în creştere, procesele de recrutare şi selecţie au fost mai dificile, principalele provocări care au marcat anul 2022 fiind rezultatul „luptei” angajatorilor pentru a atrage cele mai bune talente, al deficitului de personal specializat în domeniile tehnic (construcţii, electrică, instalaţii) şi IT, dar şi al interesului în scădere al candidaţilor pentru schimbarea locului de muncă”, spune Gabriel Gătejoiu, HR operations & business development director în cadrul Agenţiei de Servicii Professional. De asemenea, el punctează că s-au reluat multe dintre programele care în anii precedenţi au fost lăsate în aşteptare.
„Tot în 2022 majoritatea companiilor au reluat programele de internship şi/sau traineeship, pe care unii angajatori le-au pus on-hold în 2021, ceea ce a adus noi proiecte în portofoliul nostru de servicii, dar a şi redeschis oportunităţi pentru studenţi şi proaspăt absolvenţi”, explică Gătejoiu.
Ultimii câţiva ani au venit provocări imense pentru companiile din întreaga lume. Pandemia de COVID-19 a impus schimbări majore în activitatea de birou, schimbând nu doar modul în care ne facem treaba, ci şi modul în care companiile îşi desfăşoară activitatea, a subliniat şi Bogdan Gabor, preşedinte al AFSRU şi country manager al companiei de resurse umane Lugera, The People Republic.
„Rolul HR-ului în organizaţii a devenit tot mai complex, iar industria furnizării de servicii de resurse umane s-a repliat pentru a răspunde nevoilor acestora. Provocările pe care războiul ruso-ucrainean le-a adus la nivel internaţional, numeroasele schimbări legislative din ultima perioadă, inflaţia în creştere, lupta pentru talente au fost subiectele fierbinţi ale anului precedent”, crede el.
Sorina Donisa, CEO al companiei de recrutare în regim temporar APT Prohuman crede că provocarea anului 2022 a fost lipsa de predictabilitate pentru companii, precum şi deficitul de personal şi de candidaţi cu care s-au confruntat angajatorii.
„Printre provocările anului 2022 se numără impredictibilitatea mediului de business mai ales imediat după izbucnirea conflictului din zonă, care a blocat parţial piaţa în perioada respectivă, inflaţia care a generat la rândul ei o creştere în lanţ a salariilor, preţurilor şi a costului de finanţare, precum şi deficitul de personal şi de candidaţi care a fost resimţit acut în mai toate domeniile de activitate, cu accente pe industria IT şi manufacturing/retail”, spune ea.
Astfel, deficitul de forţă de muncă de pe piaţa din România a continuat să se accentueze pe parcursul anului 2022, iar în acest moment prognoza pentru 2023 nu este optimistă, ceea ce a făcut ca angajatorii şi companiile de HR să fie nevoiţi să se adapteze şi că caute soluţii pentru a se adapta la noile condiţii ale pieţei.
„Pe parcursul anului 2022, angajatorii din România au întâmpinat dificultăţi majore în atragerea de forţă de muncă calificată şi necalificată, segmentul blue collar fiind unul dintre cele mai afectate domenii. Ca atare, atât angajatorii, cât şi companiile de HR au trebuit să se adapteze şi să identifice soluţii prin care să poată suplini acest deficit şi, implicit, să îşi poată implementa planurile de dezvoltare de după perioada pandemiei sau să îşi poată susţine activitatea curentă”, subliniază Sorina Donisa.
O altă schimbare venită în 2022 a fost cea de pe plan legislativ, după cum punctează Oana Popescu, managing director în cadrul Humangest, care spune că lunar au fost modificări în legislaţia muncii, norme sau ordonanţe de urgenţă care au pus în mare dificultate specialiştii în resurse umane.
„Am avut o paletă largă de provocări, de la refacerea modelului-cadru pentru contractele individuale de muncă, până la aspecte esenţiale precum creşterea salariului minim brut pe ţară, suprataxarea contractelor part-time sau zilele libere suplimentare de care pot beneficia salariaţii (concediul paternal sau cel de îngrijitor). În plus, au apărut noi obligaţii pentru organizaţii, printre care obligativitatea iniţierii negocierilor colective la nivelul unităţilor care au cel puţin 10 angajaţi sau obligaţia microîntreprinderilor de a avea regulament intern şi de a redacta fişe de post pentru salariaţi. Armonizarea acestor norme cu procedurile şi modelele contractuale existente a implicat un efort mai mare din partea companiilor în general şi al departamentelor de HR în particular”, a explicat ea.
